Acționarii dubioși din bănci au pierdut „războiul” cu BNM. Armașu: Riscul va dispărea când justiția va funcționa

În Moldova, riscurile ca investitorii „nepotriviţi” să intre în capitalul băncilor au scăzut semnificativ”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale (BNM), Octavian Armaşu.

Într-un interviu acordat Infotag, el a amintit că restrângerea dreptului de a cumpăra acţiuni ale băncilor fără permisiunea BNM până la 1% a fost introdusă pentru a reduce riscurile de pătrundere a unor astfel de investitori.

Acum nu aş susţine că nu mai pot exista încercări de pătrundere în capitalul bancar al investitorilor „nepotriviţi” în Republica Moldova. Este prea devreme să spunem că acest tip de risc a dispărut pentru totdeauna din ţară. Dar vreau să declar cu toată responsabilitatea că în prezent aceste riscuri au scăzut semnificativ”, a spus bancherul.

În opinia sa, acest tip de riscuri vor fi minimizate atunci când sistemul de justiţie din Moldova va funcţiona corect.

Guvernatorul BNM a spus că încă nu poate vorbi despre o soluţie tehnică concretă a autorităţii de reglementare în ceea ce priveşte creşterea unei cote semnificative în capitalul băncii, care este estimată în prezent la 1%.

Pot spune că ne gândim la aceasta, avem un asemenea obiectiv şi lucrăm la el”, a spus Armaşu.

Întrebat dacă BNM consideră oportun să faciliteze intrarea în capitalul băncilor a investitorilor care deţin licenţe ale autorităţilor de reglementare din Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană (SEC, FCA, BAFIN), Armaşu, între altele, a spus: „O asemenea idee pluteşte în aer, ştim despre ea, o studiem. Dar este prea devreme să vorbim despre lucruri concrete în acest sens”.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#bănci #criză #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.