Acțiuni de PR ale Consiliului Concurenței! Petroliștii: Am așteptat-o de trei ani. Decizia va fi contestată

Mai multe companii petroliere au calificat drept acțiuni de PR decizia de astăzi a Consiliului Concurenței privind amendarea lor pentru presupuse înțelegeri de cartel. Surse din cadrul companiilor au declarat că intenționează să conteste în instanță hotărârea Consiliului.

Conform unor surse din cadrul Rompetrol, acțiunea Consiliului Concurenței a fost inițiată în urma unei sesizări din 2021 a reprezentantului Forței Fermierilor, Alexandr Slusari. Companiile susțin că acuzațiile aduse sunt nefondate și că amenzile sunt aplicate în mod arbitrar.

„Aplicarea amenzilor pentru companiile petroliere sunt acțiuni de fațadă”, au declarat surse din cadrul companiilor petroliere. „Vom ataca în instanță decizia de astăzi a Consiliului Concurenței”, au mai adăugat sursele Rompetrol.

Aceste surse afirmă că măsurile luate de Consiliul Concurenței nu vizează adevăratele probleme din sectorul petrolier și că decizia de a aplica sancțiuni este doar o modalitate de a distrage atenția publicului de la alte probleme economice și sociale.

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 480 de milioane de lei pentru șase rețele de benzinării din țară, acuzate de înțelegeri de cartel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amenzi #petrolisti #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.