Rusia este pregătită să continue aprovizionarea cu gaze a Europei prin Ucraina și după 2024

Rusia este pregătită să continue aprovizionarea cu gaze a Europei prin Ucraina după expirarea actualului acord de tranzit, la sfârşitul anului 2024, au informat miercuri agenţiile de presă de stat ruse, citându-l pe viceprim-ministrul Alexander Novak, transmite agenția Reuters.

Tranzitul viitor al gazelor depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu aranjamentul, a spus Novak.

Un acord pe cinci ani privind tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina către Europa, singurul acord comercial şi politic rămas între Moscova şi Kiev, în război, expiră după 31 decembrie 2024.

Livrările de gaze ruseşti către Europa, cândva o sursă cheie de venituri pentru Moscova, s-au prăbuşit în urma deciziei Kremlinului de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina pe 24 februarie 2022.

“Tranzitul pe teritoriul său depinde de Ucraina. Ei au propriile reguli stabilite. Depinde de dorinţa lor. Rusia este pregătită să aprovizioneze”, a declarat Novak, citat de agenţia de presă de stat RIA.

Ucraina a declarat că nu intenţionează să prelungească acordul pe cinci ani cu monopolul rusesc Gazprom, exportator de gaze prin conducte, sau pentru a semna altul.

Luna trecută, un consilier prezidenţial azer a declarat pentru Reuters că Uniunea Europeană şi Ucraina au cerut Azerbaidjanului să faciliteze discuţiile cu Rusia privind acordul de tranzit al gazelor.

În timp ce UE şi-a redus majoritatea importurilor de gaze ruseşti, unele ţări din Europa Centrală depind în continuare de gazele din Rusia, prin conducta care traversează Ucraina.

Austria încă primeşte cea mai mare parte a gazelor sale prin această rută.

În prezent, Rusia exportă gaze naturale în Europa prin doar două rute: printr-o conductă construită de sovietici care trece prin Ucraina şi prin conducta TurkStream către Turcia, care trece prin Marea Neagră.

Rusia a furnizat un total de aproximativ 63,8 miliarde de metri cubi de gaze către Europa pe diverse rute, în 2022, potrivit datelor Gazprom şi calculelor Reuters. Volumul respectiv a scăzut anul trecut cu 55,6%, la 28,3 miliarde mc.

La apogeul lor, în 2018-2019, fluxurile anuale de gaze ruseşti către regiunea europeană au atins între 175 bcm şi 180 bcm.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).