Exporturile ruseşti prin gazoducte spre Europa au crescut cu 23% în iunie

Livrările medii zilnice de gaze naturale ale Gazprom către Europa au crescut cu aproape 23% în iunie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform calculelor Reuters. Această redresare vine după ce livrările atinseseră cel mai scăzut nivel de după destrămarea Uniunii Sovietice.

În ciuda creșterii anuale, livrările din iunie au scăzut cu 8,6% față de luna mai, când exporturile au fost afectate de lucrările de mentenanță planificate la gazoductul TurkStream, desfășurate între 6 și 9 iunie. Exporturile medii zilnice prin conducte au scăzut la 81,8 milioane metri cubi (mcm) în iunie, de la 89,5 mcm în mai, dar au rămas mai mari decât cele de 66,8 mcm înregistrate în iunie 2023.

Până în prezent, în 2024, Gazprom a exportat aproximativ 15,5 miliarde metri cubi (bcm) de gaze naturale către Europa. În ciuda eforturilor Europei de a reduce dependența de gazele rusești, mai multe state din Europa de Est continuă să primească gaze prin conducte care traversează Ucraina. Acordul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an, iar analiștii se așteaptă la oprirea livrărilor pe fondul conflictului în desfășurare.

Gazprom și-a majorat vânzările de gaze naturale în China, ale cărei importuri prin conducte de gaze rusești au atins 22,7 bcm anul trecut, în creștere de aproape 1,5 ori față de nivelul de 15,4 bcm din 2022.

De la începutul anului 2023, Gazprom nu mai publică statistici lunare și nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În 2022, Rusia a livrat în total aproximativ 63,8 bcm de gaze în Europa, prin diverse rute, dar volumul a scăzut cu 55,6% anul trecut, ajungând la 28,3 bcm. La apogeu, în 2018-2019, fluxurile anuale către Europa se situau între 175 și 180 bcm.

Conform raportului anual al companiei ruse de stat publicat luna aceasta, producția de gaze naturale a Gazprom Group s-a redus anul trecut cu 13%, la un nivel record scăzut de 359 bcm, de la 412,94 bcm în 2022. Producția de gaze naturale a scăzut cu aproape o treime, de la 515 bcm în 2021, la cel mai redus nivel de la înființarea companiei, în 1989.

Gazprom a raportat pierderi de aproape șapte miliarde de dolari în 2023, primele pierderi anuale din 1999, ca urmare a scăderii exporturilor de gaze către Europa. Gazprom rămâne cel mai mare producător mondial de gaze naturale și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.