Adevărul despre podul de la Albița! România își ajută confratele

Un nou pod peste Prut va fi construit la Albița-Leușeni pe cea mai tranzitată rută de la frontiera România-Republica Moldova, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu după discuții la Chișinău cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spânu. Încă de miercuri, o delegație română reprezentată la nivel de secretar de stat și directori în CNAIR participă la discuții cu omologii din Republica Moldova pentru îmbunătățirea transportului de mărfuri și persoane între cele două țări. Una dintre cele mai mari probleme, accentuată de războiul din Ucraina este infrastructura rutieră și feroviară care nu face față volumului mult mai mare din ultimele luni.

În paralel cu reparațiile capitale la Podul peste Prut de la Galați-Giurgiulești (finalizate) Compania de Drumuri a făcut și expertizele tehnice pentru alte trei poduri rutiere : Albița-Leușeni pe DN 24 B, Sculeni DN 24 și Oancea -Cahul DN 26 A, iar pentru cel de la Albița ( Vaslui) experții indicând necesitatea realizării unui nou pod care să preia circulația. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori investiția pentru reparații capitale este prea mare pentru a repara un pod vechi comparativ cu ridicarea unui pod nou. Între principalele teme de discuții s-au aflat noul pod de la Ungheni de pe Autostrada Unirii (A8) (acum pod feroviar) și situația celor trei poduri rutiere destul de vechi :

,,Crearea Comisiei mixte moldo-române pentru implementarea Acordului privind construcția podului Ungheni-Ungheni

Inițierea negocierilor Acordurilor privind reconstrucția sau reabilitarea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut la Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, dar și construcția unui nou pod la frontiera Leușeni-Albița. Partea română a efectuat deja expertizele celor 3 poduri existente, de unde a reieșit că la Leușeni-Albița trebuie realizat un pod nou, iar celelalte două trebuie reabilitate. Tot România realizează studiile de fezabilitate, urmând ca acestea să fie finalizate în acest an. Continuarea conlucrării pentru armonizarea cadrului normativ din domeniul infrastructurii rutiere și absorbția fondurilor europene. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unor poduri noi peste râul Prut.

De asemenea, au fost discutate problemele de interconectare a sistemului feroviar, în sensul creșterii capacităților de tranzit spre și dinspre Portul Constanța, precum și creșterea fluxurilor de marfă dinspre Portul Giurgiulești din Republica Moldova spre Portul Constanța și Canalul Sulina.” a transmis Scrioșteanu.

Scrioșteanu a mai anunțat că, de la 1 august 2022 se va liberaliza transportul de mărfuri care circulă în prezent cu autorizații „terță țară”, iar de la 1 ianuarie 2023 se va liberaliza transportul de persoane prin servicii regulate.

,,Acordarea a 500 de autorizații transportatorilor moldoveni, pentru anul 2022, pentru serviciile ocazionale neliberalizate în tranzit pe teritoriul României și a 1500 autorizații de tranzit pentru anul 2023; pentru România vor fi acordate 200 autorizații din partea țării noastre.” a mai transmis secretarul de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Albița #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.