Adevărul despre podul de la Albița! România își ajută confratele

19 Iun. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2022, 10:45 // Actual //  bani.md

Un nou pod peste Prut va fi construit la Albița-Leușeni pe cea mai tranzitată rută de la frontiera România-Republica Moldova, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu după discuții la Chișinău cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spânu. Încă de miercuri, o delegație română reprezentată la nivel de secretar de stat și directori în CNAIR participă la discuții cu omologii din Republica Moldova pentru îmbunătățirea transportului de mărfuri și persoane între cele două țări. Una dintre cele mai mari probleme, accentuată de războiul din Ucraina este infrastructura rutieră și feroviară care nu face față volumului mult mai mare din ultimele luni.

În paralel cu reparațiile capitale la Podul peste Prut de la Galați-Giurgiulești (finalizate) Compania de Drumuri a făcut și expertizele tehnice pentru alte trei poduri rutiere : Albița-Leușeni pe DN 24 B, Sculeni DN 24 și Oancea -Cahul DN 26 A, iar pentru cel de la Albița ( Vaslui) experții indicând necesitatea realizării unui nou pod care să preia circulația. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori investiția pentru reparații capitale este prea mare pentru a repara un pod vechi comparativ cu ridicarea unui pod nou. Între principalele teme de discuții s-au aflat noul pod de la Ungheni de pe Autostrada Unirii (A8)  (acum pod feroviar) și situația celor trei poduri rutiere destul de vechi :

,,Crearea Comisiei mixte moldo-române pentru implementarea Acordului privind construcția podului Ungheni-Ungheni

Inițierea negocierilor Acordurilor privind reconstrucția sau reabilitarea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut la Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, dar și construcția unui nou pod la frontiera Leușeni-Albița. Partea română a efectuat deja expertizele celor 3 poduri existente, de unde a reieșit că la Leușeni-Albița trebuie realizat un pod nou, iar celelalte două trebuie reabilitate. Tot România realizează studiile de fezabilitate, urmând ca acestea să fie finalizate în acest an. Continuarea conlucrării pentru armonizarea cadrului normativ din domeniul infrastructurii rutiere și absorbția fondurilor europene. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unor poduri noi peste râul Prut.

De asemenea, au fost discutate problemele de interconectare a sistemului feroviar, în sensul creșterii capacităților de tranzit spre și dinspre Portul Constanța, precum și creșterea fluxurilor de marfă dinspre Portul Giurgiulești din Republica Moldova spre Portul Constanța și Canalul Sulina.” a transmis Scrioșteanu.

Scrioșteanu a mai anunțat că, de la 1 august 2022 se va liberaliza transportul de mărfuri care circulă în prezent cu autorizații „terță țară”, iar de la 1 ianuarie 2023 se va liberaliza transportul de persoane prin servicii regulate.

,,Acordarea a 500 de autorizații transportatorilor moldoveni, pentru anul 2022, pentru serviciile ocazionale neliberalizate în tranzit pe teritoriul României și a 1500 autorizații de tranzit pentru anul 2023; pentru România vor fi acordate 200 autorizații din partea țării noastre.” a mai transmis secretarul de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.