„Trupele speciale?” Val de ironii în jurul unui clip cu un soldat rus care încearcă să tragă cu o praștie

19 Iun. 2022, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2022, 12:41 // Actual //  bani.md

Un clip cu un soldat rus care se chinuie să tragă cu o praștie improvizată dintr-un copăcel uscat a devenit viral pe Twitter, atrăgând ironii la adresa forțelor de invazie.

În imagini se vede cum soldatul rus se chinuie să pună piatra în elasticul prins de două crăci, iar după ce reușește totuși să întindă banda elastică, proiectilul „zboară” doar vreun metru, până și cel care filma pufnind în râs.

„Speznaz” (trupele speciale) se întreabă cel care a postat clipul.
”Nevoi speciale”, răspunde un utilizator Twitter. „Efecuează o operațiune specială”, adaugă altul.

„Inginerie și inovație rusă de cel mai înalt nivel”, comentează încă un utilizator al rețelei de socializare.

Pe lângă ironii, există și un comentariu dur: „Păcat că nu a încercat asta cu o grenadă… ar fi fost un candidat excelent pentru premiul Darwin.” (Premiile Darwin sunt niște titluri ironice acordate celor care mor, adică ies din bazinul de gene al umanității făcând lucruri deosebit de stupide).

De pe frontul din Ucraina au apărut până acum de-a lungul războiului numeroase imagini ciudate, sau chiar amuzante de-a dreptul.

De la soldați care cad din tancuri, la militari ruși care fugăreau găini prin curțile oamenilor, de la sisteme care țintesc porci pe câmp, la rachete ghidate antitanc lansate de separatiștii proruși care se încurcă cu firul de ghidare de stâlpi.

Iar unii soldați ruși au fost filmați în timp ce se cinsteau cu câteva sticle de alcool.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.