O tactică de tip mafiot este aceea prin care unor personaje neutre sau chiar potrivnice unei acțiuni de jaf li se promite o parte din pradă, pentru a participa la faptă, sau pentru ca în cel mai rău caz, să nu se opună realizării ei. Mai mult, astfel este asigurată demoralizarea victimei, în vederea slăbirii până la anihilare a capacității ei de a se apăra. În acest fel se realizează atacul în haită, iar șansele victimei de a supraviețui scad la minim. Este exact ceea ce încearcă să facă Rusia pentru a îngenunchea până la pieire Ucraina: transformarea vecinilor Ucrainei dacă nu în agresori, asta nu se poate, pentru că este vorba de țări membre NATO, măcar în vulturi hoitari, care să aștepte agonia victimei, pentru a se înfrupta. Nimic nou, nici printre obiceiurile animalelor sălbatice și nici în istoria nici celor înzestrate cu conștiință și rațiune, notează analistul român Mirel Curea într-un editorial publicat de evz.ro.

În urmă cu ceva vreme, pe la mijlocul verii, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dimitri Medvedev, a publicat o hartă în care Ucraina nu ar mai exista decât pe suprafață în jurul Kievului, cam cât două județe de-ale noastre, iar restul teritoriului ar fi împărțit între Rusia, Polonia, România și Ungaria. Evident, cea mai mare halcă ar reveni Rusiei.

Astfel, tot estul, sudul și jumătate din nordul Ucrainei ar reveni Rusiei, vestul și cealaltă jumătate a nordului, Poloniei, nordul, „împărțit” între Rusia și Polonia, Ungariei i-ar reveni regiunea Ujhorod, iar României, regiunile Cernăuți și Vinița.

Cum Dimitri Medvedev nu putea spune că harta publicată de el pe Telegram este rodul unei crize de delirium tremens, generat după cum se cunoaște de consumul exagerat de băuturi spirtoase, a declarat că „harta a fost creată de analiștii occidentali”, pe care însă nu i-a numit.

Cum spuneam mai sus, nimic nou. Aceeași stratagemă infectă a fost folosită și de Adolf Hitler, în primăvara anului 1941. Pentru că la 27 martie, printr-o lovitură de stat, regentul Pavel al Iugoslaviei, cu care Germania nazistă semnase intrarea țării în Pactul Tripartit, a fost înlocuit cu regele Petru al II-lea, Hitler a ordonat turbat de furie, „Operațiunea Pedeapsa”. Adică, distrugerea Belgradului și nimicirea armatei Iugoslave.

„Goering, ordonă Hitler răgușit, dar acum calm, vei distruge imediat Belgradul printr-un atac de bombardiere grele, prin asalturi succesive, operând de pe bazele aeriene din Ungaria. Generalii Keitel și Jodl, chiar din acest moment veți pregăti un plan de atac al trupelor terestre, iar domnul Ribbentrop va informa Ungaria, Bulgaria, România și Italia de viitoarea împărțire între ele a teritoriului iugoslav. Nu va mai rămâne din această țară decât Croația, care va deveni un stat aliat al Reichului. Italia va dori probabil coasta adriatică, Ungaria, Banatul, Bulgaria, Macedonia. Nu știu ce va dori România. (România n-a dorit nimic!). Iată, reluă Hitler rânjind, cel puțin un război care o să bucure pe mulți… în ceea ce privește Barbarossa, se adresă el militarilor, lui Brauchitsch și lui Halder, care îl ascultau împietriți, operațiunea va întârzia patru săptămâni…”

„România nu a vrut nimic”. Demn de reținut. România nu a dorit să joace rol de șacal gata să înșface o halcă din victima răpusă. Pe de altă parte, similitudine frapantă, dacă înlocuim niște substantive proprii, Rusia cu Germania, Ucraina cu Iugoslavia și Hitler cu Putin, așezate în aceeași matrice a sfâșierii prăzii, avem tabloul la zi.

Peste toate, acest episod istoric ne arată și cine este autorul inspirator al halucinației lui Dimitri Medvedev: nici alcoolul din distilat de cartofi și nici „analiștii occidentali”, ci de-a dreptul Adolf Hitler.