Adolf Hitler, consilierul de taină al lui Dimitri Medvedev

05 Sept. 2022, 10:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Sept. 2022, 10:26 // Actual //  bani.md

O tactică de tip mafiot este aceea prin care unor personaje neutre sau chiar potrivnice unei acțiuni de jaf li se promite o parte din pradă, pentru a participa la faptă, sau pentru ca în cel mai rău caz, să nu se opună realizării ei. Mai mult, astfel este asigurată demoralizarea victimei, în vederea slăbirii până la anihilare a capacității ei de a se apăra. În acest fel se realizează atacul în haită, iar șansele victimei de a supraviețui scad la minim. Este exact ceea ce încearcă să facă Rusia pentru a îngenunchea până la pieire Ucraina: transformarea vecinilor Ucrainei dacă nu în agresori, asta nu se poate, pentru că este vorba de țări membre NATO, măcar în vulturi hoitari, care să aștepte agonia victimei, pentru a se înfrupta. Nimic nou, nici printre obiceiurile animalelor sălbatice și nici în istoria nici celor înzestrate cu conștiință și rațiune, notează analistul român Mirel Curea într-un editorial publicat de evz.ro.

În urmă cu ceva vreme, pe la mijlocul verii, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dimitri Medvedev, a publicat o hartă în care Ucraina nu ar mai exista decât pe suprafață în jurul Kievului, cam cât două județe de-ale noastre, iar restul teritoriului ar fi împărțit între Rusia, Polonia, România și Ungaria. Evident, cea mai mare halcă ar reveni Rusiei.

Astfel, tot estul, sudul și jumătate din nordul Ucrainei ar reveni Rusiei, vestul și cealaltă jumătate a nordului, Poloniei, nordul, „împărțit” între Rusia și Polonia, Ungariei i-ar reveni regiunea Ujhorod, iar României, regiunile Cernăuți și Vinița.

Cum Dimitri Medvedev nu putea spune că harta publicată de el pe Telegram este rodul unei crize de delirium tremens, generat după cum se cunoaște de consumul exagerat de băuturi spirtoase, a declarat că „harta a fost creată de analiștii occidentali”, pe care însă nu i-a numit.

Cum spuneam mai sus, nimic nou. Aceeași stratagemă infectă a fost folosită și de Adolf Hitler, în primăvara anului 1941. Pentru că la 27 martie, printr-o lovitură de stat, regentul Pavel al Iugoslaviei, cu care Germania nazistă semnase intrarea țării în Pactul Tripartit, a fost înlocuit cu regele Petru al II-lea, Hitler a ordonat turbat de furie, „Operațiunea Pedeapsa”. Adică, distrugerea Belgradului și nimicirea armatei Iugoslave.

„Goering, ordonă Hitler răgușit, dar acum calm, vei distruge imediat Belgradul printr-un atac de bombardiere grele, prin asalturi succesive, operând de pe bazele aeriene din Ungaria. Generalii Keitel și Jodl, chiar din acest moment veți pregăti un plan de atac al trupelor terestre, iar domnul Ribbentrop va informa Ungaria, Bulgaria, România și Italia de viitoarea împărțire între ele a teritoriului iugoslav. Nu va mai rămâne din această țară decât Croația, care va deveni un stat aliat al Reichului. Italia va dori probabil coasta adriatică, Ungaria, Banatul, Bulgaria, Macedonia. Nu știu ce va dori România. (România n-a dorit nimic!). Iată, reluă Hitler rânjind, cel puțin un război care o să bucure pe mulți… în ceea ce privește Barbarossa, se adresă el militarilor, lui Brauchitsch și lui Halder, care îl ascultau împietriți, operațiunea va întârzia patru săptămâni…”

„România nu a vrut nimic”. Demn de reținut. România nu a dorit să joace rol de șacal gata să înșface o halcă din victima răpusă. Pe de altă parte, similitudine frapantă, dacă înlocuim niște substantive proprii, Rusia cu Germania, Ucraina cu Iugoslavia și Hitler cu Putin, așezate în aceeași matrice a sfâșierii prăzii, avem tabloul la zi.

Peste toate, acest episod istoric ne arată și cine este autorul inspirator al halucinației lui Dimitri Medvedev: nici alcoolul din distilat de cartofi și nici „analiștii occidentali”, ci de-a dreptul Adolf Hitler.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.