Aeroportul Chișinău „fură” pasagerii Iașului: 70 de destinații vs 25

06 Apr. 2026, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Apr. 2026, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău își extinde rețeaua de zboruri în sezonul 2026 și ajunge la aproximativ 70 de destinații operate de 28 de companii aeriene, un nivel net superior ofertei de la Aeroportul Internațional Iași, unde sunt disponibile circa 25 de rute și doar cinci operatori.

Potrivit datelor prezentate, aeroportul din Chișinău își consolidează poziția de hub regional, cu zboruri spre principalele capitale europene, destinații turistice din Grecia, Turcia și Egipt, dar și rute de lung curier, inclusiv spre Vietnam.

Printre operatorii activi se numără companii precum Wizz Air, Turkish Airlines, Lufthansa, FLYONE sau HiSky, care asigură conexiuni extinse în Europa și nu doar.

În contrast, aeroportul din Iași se confruntă cu o ofertă limitată și cu reducerea capacității de operare. Cel mai mare operator, Wizz Air, urmează să retragă unul dintre cele cinci avioane alocate și să reducă frecvența unor curse, inclusiv spre Roma și Cipru.

Diferența se reflectă și în numărul de pasageri: în 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat circa 6,1 milioane de călători, comparativ cu 2,1 milioane la Iași. Pentru 2026, autoritățile de la Iași estimează chiar o scădere a traficului.

Un fenomen tot mai vizibil este orientarea pasagerilor din România către Chișinău. Aproximativ 1,2 milioane de români au ales anul trecut aeroportul din capitala Republicii Moldova pentru călătorii, tendință care ar putea continua pe fondul diversității mai mari de destinații și a frecvențelor mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!