Junghietu: „Energia nu e cea mai scumpă în Moldova”, dar facturile rămân mari din cauza rețelelor vechi

06 Apr. 2026, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Apr. 2026, 10:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova nu este țara din Europa în care energia este cea mai scumpă. Despre aceasta a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unui interviu pentru pressone.ro, ca răspuns la nemulțumirile tot mai frecvente legate de facturi.

„Sunt țări, atât din Uniunea Europeană, cât și din Europa continentală, în care atât prețul la gaze, cât și prețul la energie electrică este mult mai mare decât cel plătit de consumatorii finali din Republica Moldova”, afirmă oficialul.

Întrebat dacă există riscul ca România să nu poată livra suficientă energie ceea ce ar putea duce la deconectări pe ore, ministrul spune că un astfel de scenariu este puțin probabil.

”Consumul Republicii Moldova de energie electrică este mult mai mic decât consumul României. De aceea, pe lângă capacitățile noastre locale, care la moment acoperă 40-50%, cei 300-400 de MW pe care îi importăm noi nu înseamnă foarte mult pentru România. Deci un astfel de scenariu, în care România nu ar avea energie electrică și pentru Moldova, este unul de foarte mică probabilitate”, a declarat Junghietu, subliniind însă că „provocările vin mai mult din capacitatea curentă de interconexiune”.

Ministrul atrage atenția că, în general, întreruperile de energie pot avea efecte economice serioase, menționând evaluări care indică „cifre semnificative” asupra PIB-ului.

Referitor la dependență, Junghietu respinge criticile că Republica Moldova ar fi trecut dintr-o dependență în alta. „Dependența de Est era o dependență cu șantaj. Dependența anterioară este cea care a contribuit, într-o oarecare măsură, la exodul parțial al oamenilor din țară. A ținut permanent țara captivă. Erau dictate direcțiile de dezvoltare economică”, afirmă ministrul Energiei.

În ceea ce privește facturile, explicația este legată direct de starea sistemului: „Noi am moștenit o infrastructură îmbătrânită și foarte veche”, iar modernizarea acesteia necesită investiții constante, suportate inclusiv de consumatori.  Drept exemplu, Dorin Junghietu a dat blackout-ul din ianuarie 2026, cauzat de o linie „în exploatare de peste 50 de ani”, care a cedat.

Un alt risc vine de la Centrala de la Cuciurgan, cu care sistemul nostru rămâne interconectat, dar acesta va fi redus odată cu finalizarea liniei Vulcănești-Chișinău. „Este unul vulnerabil, (…) dar această ultimă vulnerabilitate va fi redusă, pentru că Nodul Electroenergetic Chișinău va fi interconectat cu rețeaua continentală europeană deja direct de la stația Vulcănești și nu va mai trece prin MGRES”, a mai punctat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne 

pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.