Junghietu: „Energia nu e cea mai scumpă în Moldova”, dar facturile rămân mari din cauza rețelelor vechi

06 Apr. 2026, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Apr. 2026, 10:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova nu este țara din Europa în care energia este cea mai scumpă. Despre aceasta a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unui interviu pentru pressone.ro, ca răspuns la nemulțumirile tot mai frecvente legate de facturi.

„Sunt țări, atât din Uniunea Europeană, cât și din Europa continentală, în care atât prețul la gaze, cât și prețul la energie electrică este mult mai mare decât cel plătit de consumatorii finali din Republica Moldova”, afirmă oficialul.

Întrebat dacă există riscul ca România să nu poată livra suficientă energie ceea ce ar putea duce la deconectări pe ore, ministrul spune că un astfel de scenariu este puțin probabil.

”Consumul Republicii Moldova de energie electrică este mult mai mic decât consumul României. De aceea, pe lângă capacitățile noastre locale, care la moment acoperă 40-50%, cei 300-400 de MW pe care îi importăm noi nu înseamnă foarte mult pentru România. Deci un astfel de scenariu, în care România nu ar avea energie electrică și pentru Moldova, este unul de foarte mică probabilitate”, a declarat Junghietu, subliniind însă că „provocările vin mai mult din capacitatea curentă de interconexiune”.

Ministrul atrage atenția că, în general, întreruperile de energie pot avea efecte economice serioase, menționând evaluări care indică „cifre semnificative” asupra PIB-ului.

Referitor la dependență, Junghietu respinge criticile că Republica Moldova ar fi trecut dintr-o dependență în alta. „Dependența de Est era o dependență cu șantaj. Dependența anterioară este cea care a contribuit, într-o oarecare măsură, la exodul parțial al oamenilor din țară. A ținut permanent țara captivă. Erau dictate direcțiile de dezvoltare economică”, afirmă ministrul Energiei.

În ceea ce privește facturile, explicația este legată direct de starea sistemului: „Noi am moștenit o infrastructură îmbătrânită și foarte veche”, iar modernizarea acesteia necesită investiții constante, suportate inclusiv de consumatori.  Drept exemplu, Dorin Junghietu a dat blackout-ul din ianuarie 2026, cauzat de o linie „în exploatare de peste 50 de ani”, care a cedat.

Un alt risc vine de la Centrala de la Cuciurgan, cu care sistemul nostru rămâne interconectat, dar acesta va fi redus odată cu finalizarea liniei Vulcănești-Chișinău. „Este unul vulnerabil, (…) dar această ultimă vulnerabilitate va fi redusă, pentru că Nodul Electroenergetic Chișinău va fi interconectat cu rețeaua continentală europeană deja direct de la stația Vulcănești și nu va mai trece prin MGRES”, a mai punctat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne 

pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.