Munteanu, despre terminalul petrolier de la Aeroport: E ciudat că o structură strategică a ajuns într-un monopol

23 Dec. 2025, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 09:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.