Aeroportul din Chișinău rămâne fără pasageri, dar cu oficiali optimiști! 30% dintre moldoveni zboară de la Iași

30% din traficul actual al Aeroportului Iași este format din pasageri care vin din Republica Moldova. S-a observat o creștere după ce Wizz Air a închis baza de la Chișinău. Avem, lună de lună, creșteri importante de trafic. În luna aprilie am avut 206 000 pasageri, ceea ce este un record în istoria Aeroportului Iași. Noi ne-am pregătit să primim pasagerii din Republica Moldova”, a declarat Romeo Vatra, directorul Aeroportului din Iași, pentru TVR MOLDOVA. Romeo Vatra a vorbit și despre facilitățile puse la dispoziție de către Aeroportul Iași pentru pasagerii proveniți din Republica Moldova.

Vatra a spus că aeroportul este pentru pasagerii din Republica Moldova și le sunt facilități de transport de acasă sau către casă.

„Sunt firme de transport rutier care, în momentul de față, au stații în aeroport și cărora le asigurăm condiții să aștepte pasagerii pe care să îi ducă spre Chișinău, Bălți sau Orhei. De asemenea, sunt mai multe firme care oferă servicii de transport ocazional, care aduc pasageri din Republica Moldova”, a spus șeful Aeroportului Iași.

Aeroportul de la Iași este preferat de moldoveni, în condițiile în care de la mijlocul lunii martie low cost-ul Wizz Air nu mai operează zboruri din Chișinău, respectiv pasagerii și-au îndreptat atenția spre aeroportul din Iași. În plus, o altă companie aeriană low-cost, Ryanair, a început să zboare din Iași.

De pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

„Suntem în discuții cu mai multe companii aeriene care să aducă servicii de handlilng și să susțină efortul creștere a companiile aeriene necorupte. În luna iulie vor fi eliminate constrângerile și incomoditățile create de Air Moldova. Or, în două săptămâni vom anunța exact ce va fi exact cu taxa de 9 euro”, spunea Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.