Fiscul scoate tunurile grele: a instalat un post fiscal la piața agricolă. Cine sunt cei vizați?

Serviciul Fiscal de Stat susține că a instalat un post fiscal, în aprilie – prezent, la piața agricolă de pe strada Calea Basarabiei din Chișinău.

„Serviciul Fiscal de Stat monitorizează în permanență activitatea agenților economici pe bază de risc și întreprinde măsuri de informare și conformare a contribuabililor, scopul fiind conformarea voluntară a acestora la prevederile legislației în vigoare”, justifică fiscul instalarea postului fiscal.

În urma monitorizării s-a depistat neînregistrarea activității de întreprinzător, tăinuirea veniturilor din vânzările real efectuate, practicarea achitării „salariului în plic” și utilizarea muncii ne(sub)declarate, operațiuni economice de proporții cu persoane fizice, persoane fizice ce desfășoară activitate independentă și deținători ai patentei de întreprinzător.

În scopul prevenirii posibilelor riscuri de încălcare a legislației fiscale în vigoare în domeniul comerțului, au fost distribuite 105 pliante informative, prin care contribuabilii au fost îndemnați să dețină documente necesare privind înregistrarea activității de comerț și documente confirmative privind originea mărfii comercializate și transportate, să elibereze facturi fiscale la efectuarea tranzacțiilor de vânzare și să utilizeze echipamentele de casă și de control.

Ca rezultat, până în prezent au fost încheiate 37 contracte de locațiune noi (în scopul desfășurării activității de întreprinzător), precum și înregistrate – 8 persoane cu activități independente, 4 agenți economici – persoane juridice, 10 subdiviziuni, 21 echipamente de casă și control și 2 agenți economici în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA.

Totodată, în luna aprilie au fost inițiate acțiuni de control fiscal prin metoda de verificare operativă la contribuabilii ce desfășoară activitate ilicită pe teritoriul pieței, fiind constatate și sancționate 10 persoane fizice ce practică activitate ilegală de întreprinzător.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #piata #comercianti #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.