Goșu aruncă bomba: Dezastru în Republica Moldova. Se stă bine la impresia artistică, dar vine nota de plată pe economie

Cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic a declarat într-un podcast al lui George Buhnici că situația în Republica Moldova este dramatică. „La impresia artistică (autoritățile n.r) reușesc să puncteze foarte bine. Președintele Maia Sandu este extraordinară, dar la un moment dat va veni decontul, nota de plată pe economie și social”.

Goșu spune că în cazul în care impresia artistică nu se materializează în zeci și sute de milioane de euro – investiții, drumuri începe să fie o problemă.

„E un motiv de îngrijorare în Republica Moldova, o parte dintre oamenii nu mai speră la ceva bun, nu mai cred în viitorul țării. Și nimeni nu o să ia această țară. E trist nu o s-o ia nici măcar România. Are o populație puțină – 2,6 milioane și în Transnistria mai sunt încă 350 de mii. Dacă pleacă lumea în 2050 rămâne un milion și ceva. PIB-ul și economia sunt mai mici decât un județ din România. Sunt probleme foarte grave”, a punctat Goșu.

Istoricul spune că trebuie găsite soluții pe termen scurt și mediu.

„România nu cred că are putere să investească. Problema în Moldova e dramatică nu e forță de muncă. În România este un nivel mai ridicat de trai, e țară membră UE, vin muncitori din afară or, în Moldova nu se întâmplă acest lucru. E o sărăcie mare și țara e mai aproape de linia frontului, iar investitorii nu vin. E destul de complicat de generat o bunăstare și un progres în Republica Moldova. Există speranța că încep negocierile de aderare a UE și că alegerile locale din toamnă nu vor fiu un dezastru pentru partidul de guvernare”, a punctat Goșu.

Referindu-se le viitoarele alegeri prezidențiale, Goșu nu crede că actualul președinte va avea probleme.

„Partidul de guvernământ PAS va avea dificultăți să construiască o majoritate proeuropeană la viitoarele alegri parlamentare. Nu a reușit până acum să împingă reformele și respectiv nu știu cum va funcționa noul Parlament. Erau niște bâlbe că au fost nepregătiți și că au fost luați prin surprindere de război și acest lucru se simte. Îmi amintesc de Filat. Toată lumea zice că este un tip corupt, compromis, dar era mult mai solid în Parlament, avea o echipă bună or, acum mi se pare o degradare”, a conchis Goșu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armand #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.