Agenția de Guvernare Electronică are un nou șef. Activează în cadrul instituției din 2017

02 Sept. 2021, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 16:24 // Actual //  MD Bani

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) are o nouă conducere, începând cu data de 1 septembrie 2021. În fruntea instituției a fost numită Olga Tumuruc, care anterior a deținut funcția de șefă a Serviciului schimb de date și interoperabilitate în cadrul instituției, scrie Realitatea.md.

Potrivit AGE, noul director a fost prezentat echipei de către vicepremierul pentru digitalizare Iurie Țurcanu. Oficialul a menționat că, „Tumuruc este un specialist de forță care a contribuit substanțial la realizarea celor mai complexe reforme în domeniul transformării digitale, fiind în fruntea echipei de Schimb de date și interoperabilitate și manifestând înalte calități profesionale și manageriale”.

Iurie Țurcanu a subliniat că, în următoarea perioadă, instituția se va axa pe câteva priorități, printre care: reingineria serviciilor publice, guvernarea digitală – soluții digitale la cheie oferite autorităților, valorificarea asistenței externe și canalizarea acesteia în direcția implementării agendei de e-guvernare, dezvoltarea societății informaționale în Republica Moldova etc.

Olga Tumuruc și-a exprimat convingerea că, prin susținerea din partea echipei și prin implicarea fiecărui specialist în parte se va reuși realizarea obiectivelor trasate.

„Avem obiective mărețe și un plan de acțiuni al Guvernului care reflectă cu fidelitate obiectivele pe care le are AGE. Voi veni cu propuneri, cu idei noi pe care le vom discuta împreună cu colegii și sper ca, în scurt timp, să devenim o echipă de top care va produce acele transformări de care țara are nevoie. Îmi doresc ca fiecare angajat să fie mândru că a contribuit la acest proces major și ireversibil de digitalizare a Republicii Moldova”, a spus noua directoare a AGE.

Olga Tumuruc este specialistă în domeniul juridic, licențiată în drept. Deține diploma de masterat în Managementul Informației, precum și în Dreptul Afacerilor și activează în Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” din anul 2017.

 

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.