Criza forței de muncă ameninţă revenirea economiilor din Polonia şi Ungaria. Ce spun despre imigranți

02 Sept. 2021, 15:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Dumitrita Culiuc
02 Sept. 2021, 15:59 // Slider //  Dumitrita Culiuc

În Ungaria, redresarea economică de pe urma pandemiei este clar vizibilă pe piaţa muncii, însă mai multe sectoare se confruntă din nou cu o lipsă de muncitori, iar acest lucru ar putea încetini procesul de revenire. Şi economia poloneză se află într-o fază de creştere dinamică, însă industrii cheie suferă de pe urma unei penurii de forţă de muncă. În condiţiile în care muncitorii din afara UE ar putea constitui salvarea, vor fi Ungaria şi Polonia dispuse să-şi tempereze atitudinea antiimigranţi?

În Ungaria există unele segmente ale pieţei muncii aproape neafectate de pandemiei unele chiar înregistrând creşteri ca în anii anteriori, însă alte sectoare, cum ar fi cel manufacturier sau al hotelurilor şi de catering, au fost lovite mai dur de criză, multe locuri de muncă fiind temporar pierdute, iar aceste sectoare se confruntă din nou cu o penurie de forţă de muncă, arată Viktor Goltl, CEO al companiei de recrutare WHC Group, potrivit Budapest Business Journal.

În unele domenii, muncitorii străini din ţările din afara UE ar putea con­tri­bui la detensionarea situaţiei. De astfel de muncitori este nevoie şi pentru menţinerea ritmului de creş­tere economică şi pentru aco­perirea vo­lumului uriaş de investiţii creatoare de locuri de muncă ce intră în Ungaria, susţine Goltl.

Deocamdată însă, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, care şi-a asigurat victoria în alegeri prin atacuri constante împotriva imigraţiei, a impus condiţii extrem de stricte de calificare pentru angajarea unor astfel de muncitori, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a atinge obiectivele eco­no­mi­ce setate şi creşterea economică do­rită, de care guvernul ungar a legat un număr de măsuri sociale, utilizarea ţintită a forţei de muncă străină tem­porară în anumite sectoare ­reprezintă un instrument bun, susţine Goltl.

În Polonia, politica antiimigranţi a guvernului „se răzbună“, scrie Wiadomosci, care-l citează pe Philip Fritz, jurnalist la Die Welt.

Vor rezolva muncitorii asiatici problema penuriei de forţă de muncă ce afectează revenirea economiei poloneze, se întreabă acesta. Estimările arată că în următorii 20-30 de ani Polonia ar putea duce lipsă de cinci milioane de muncitori. În po­fida acestui lucru, muncitorii din alte ţări din UE nu vin în această ţară, deşi caută cu disperare un loc de muncă.

Adam Czerniak, economist al think tank-ului polonez Polityka Insight, atrage atenţia asupra contradicţiei dintre „imagina cultivată de autorităţile poloneze şi cererea de muncitori străini“. Polonia este considerată o ţară ostilă imigranţilor.

„Guvernul polonez respinge imigraţia din Orientul Mijlociu şi Africa“, explică acesta. Polonia poate susţine imigraţia din sud-estul Asiei, potrivit expertului.

Şi totuşi, nu există încă planuri concrete în acest sens, iar presiunea asupra economiei creşte.

Realitatea Live

25 Sept. 2021, 08:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Sept. 2021, 08:08 // Actual //  Lupu Eduard

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

 
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală