Criza forței de muncă ameninţă revenirea economiilor din Polonia şi Ungaria. Ce spun despre imigranți

02 Sept. 2021, 15:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Dumitrita Culiuc
02 Sept. 2021, 15:59 // Slider //  Dumitrita Culiuc

În Ungaria, redresarea economică de pe urma pandemiei este clar vizibilă pe piaţa muncii, însă mai multe sectoare se confruntă din nou cu o lipsă de muncitori, iar acest lucru ar putea încetini procesul de revenire. Şi economia poloneză se află într-o fază de creştere dinamică, însă industrii cheie suferă de pe urma unei penurii de forţă de muncă. În condiţiile în care muncitorii din afara UE ar putea constitui salvarea, vor fi Ungaria şi Polonia dispuse să-şi tempereze atitudinea antiimigranţi?

În Ungaria există unele segmente ale pieţei muncii aproape neafectate de pandemiei unele chiar înregistrând creşteri ca în anii anteriori, însă alte sectoare, cum ar fi cel manufacturier sau al hotelurilor şi de catering, au fost lovite mai dur de criză, multe locuri de muncă fiind temporar pierdute, iar aceste sectoare se confruntă din nou cu o penurie de forţă de muncă, arată Viktor Goltl, CEO al companiei de recrutare WHC Group, potrivit Budapest Business Journal.

În unele domenii, muncitorii străini din ţările din afara UE ar putea con­tri­bui la detensionarea situaţiei. De astfel de muncitori este nevoie şi pentru menţinerea ritmului de creş­tere economică şi pentru aco­perirea vo­lumului uriaş de investiţii creatoare de locuri de muncă ce intră în Ungaria, susţine Goltl.

Deocamdată însă, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, care şi-a asigurat victoria în alegeri prin atacuri constante împotriva imigraţiei, a impus condiţii extrem de stricte de calificare pentru angajarea unor astfel de muncitori, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a atinge obiectivele eco­no­mi­ce setate şi creşterea economică do­rită, de care guvernul ungar a legat un număr de măsuri sociale, utilizarea ţintită a forţei de muncă străină tem­porară în anumite sectoare ­reprezintă un instrument bun, susţine Goltl.

În Polonia, politica antiimigranţi a guvernului „se răzbună“, scrie Wiadomosci, care-l citează pe Philip Fritz, jurnalist la Die Welt.

Vor rezolva muncitorii asiatici problema penuriei de forţă de muncă ce afectează revenirea economiei poloneze, se întreabă acesta. Estimările arată că în următorii 20-30 de ani Polonia ar putea duce lipsă de cinci milioane de muncitori. În po­fida acestui lucru, muncitorii din alte ţări din UE nu vin în această ţară, deşi caută cu disperare un loc de muncă.

Adam Czerniak, economist al think tank-ului polonez Polityka Insight, atrage atenţia asupra contradicţiei dintre „imagina cultivată de autorităţile poloneze şi cererea de muncitori străini“. Polonia este considerată o ţară ostilă imigranţilor.

„Guvernul polonez respinge imigraţia din Orientul Mijlociu şi Africa“, explică acesta. Polonia poate susţine imigraţia din sud-estul Asiei, potrivit expertului.

Şi totuşi, nu există încă planuri concrete în acest sens, iar presiunea asupra economiei creşte.

Realitatea Live

06 Feb. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Feb. 2023, 09:43 // Actual //  Lupu Eduard

România vrea să importe gaze naturale din Egipt, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială la Cairo.

″Am discutat la Cairo, cu ministrul petrolului și resurselor minerale, Tarek El Molla, despre modalități concrete de a cataliza relațiile noastre tradiționale prin proiecte comune în domeniul energiei. România este interesată ca, până la momentul la care vom valorifica gazele de mare adâncime din Marea Neagră, să completeze necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) egiptean″, a declarat Ciucă.

Egiptul dispune de două facilități de producție de LNG, respectiv Damietta (capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an), controlată de un joint-venture între spaniolii de la Union Fenosa Gas și italienii de la ENI (80%), plus 2 companii de stat egiptene, și Idku (5 miliarde metri cubi pe an), deținută de Shell (35,5%), Petronas (35,5%), companiile egipetene de stat Egas (12%) și EGPC (12%), precum și Total (5%).

Ciucă a adăugat că are încredere că, alături de partenerii egipteni, se vor găsi soluțiile necesare pentru suplimentarea cantității de gaze necesară României, precum și pentru a oferi sprijin Republicii Moldova.

″Expertiza de operare și rețelele de transport de care dispunem sunt atuuri importante pentru a califica țara noastră drept un partener al proiectelor dezvoltate în comun cu investitorii egipteni în domeniile petrol si gaze″, a mai spus premierul român.

Potrivit sursei citate, consultările continuă la nivel de experți, precum si între operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor Transgaz și subsidiara egipteană a ENI, care asigură 60% din gazul necesar consumului acestei țări.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău