Criza forței de muncă ameninţă revenirea economiilor din Polonia şi Ungaria. Ce spun despre imigranți

02 Sept. 2021, 15:59
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 15:59 // Slider //  MD Bani

În Ungaria, redresarea economică de pe urma pandemiei este clar vizibilă pe piaţa muncii, însă mai multe sectoare se confruntă din nou cu o lipsă de muncitori, iar acest lucru ar putea încetini procesul de revenire. Şi economia poloneză se află într-o fază de creştere dinamică, însă industrii cheie suferă de pe urma unei penurii de forţă de muncă. În condiţiile în care muncitorii din afara UE ar putea constitui salvarea, vor fi Ungaria şi Polonia dispuse să-şi tempereze atitudinea antiimigranţi?

În Ungaria există unele segmente ale pieţei muncii aproape neafectate de pandemiei unele chiar înregistrând creşteri ca în anii anteriori, însă alte sectoare, cum ar fi cel manufacturier sau al hotelurilor şi de catering, au fost lovite mai dur de criză, multe locuri de muncă fiind temporar pierdute, iar aceste sectoare se confruntă din nou cu o penurie de forţă de muncă, arată Viktor Goltl, CEO al companiei de recrutare WHC Group, potrivit Budapest Business Journal.

În unele domenii, muncitorii străini din ţările din afara UE ar putea con­tri­bui la detensionarea situaţiei. De astfel de muncitori este nevoie şi pentru menţinerea ritmului de creş­tere economică şi pentru aco­perirea vo­lumului uriaş de investiţii creatoare de locuri de muncă ce intră în Ungaria, susţine Goltl.

Deocamdată însă, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, care şi-a asigurat victoria în alegeri prin atacuri constante împotriva imigraţiei, a impus condiţii extrem de stricte de calificare pentru angajarea unor astfel de muncitori, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a atinge obiectivele eco­no­mi­ce setate şi creşterea economică do­rită, de care guvernul ungar a legat un număr de măsuri sociale, utilizarea ţintită a forţei de muncă străină tem­porară în anumite sectoare ­reprezintă un instrument bun, susţine Goltl.

În Polonia, politica antiimigranţi a guvernului „se răzbună“, scrie Wiadomosci, care-l citează pe Philip Fritz, jurnalist la Die Welt.

Vor rezolva muncitorii asiatici problema penuriei de forţă de muncă ce afectează revenirea economiei poloneze, se întreabă acesta. Estimările arată că în următorii 20-30 de ani Polonia ar putea duce lipsă de cinci milioane de muncitori. În po­fida acestui lucru, muncitorii din alte ţări din UE nu vin în această ţară, deşi caută cu disperare un loc de muncă.

Adam Czerniak, economist al think tank-ului polonez Polityka Insight, atrage atenţia asupra contradicţiei dintre „imagina cultivată de autorităţile poloneze şi cererea de muncitori străini“. Polonia este considerată o ţară ostilă imigranţilor.

„Guvernul polonez respinge imigraţia din Orientul Mijlociu şi Africa“, explică acesta. Polonia poate susţine imigraţia din sud-estul Asiei, potrivit expertului.

Şi totuşi, nu există încă planuri concrete în acest sens, iar presiunea asupra economiei creşte.

Realitatea Live

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.