Al doilea an de „aur negru” ieftin! Rusia și-a stabilit bugetul la 59 de dolari/baril

09 Sept. 2025, 14:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2025, 14:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul de la Moscova își construiește bugetul pentru anul viitor pornind de la o medie a prețului petrolului Urals de 59 dolari pe baril, a anunțat ministrul de finanțe Anton Siluanov. Aceasta este doar ușor peste prognoza pentru anul curent, când bugetul a fost inițial bazat pe un preț de 69,7 dolari, dar revizuit ulterior la 56 dolari. Astfel, Rusia intră într-un al doilea an consecutiv de „petrol ieftin”. Potrivit estimărilor Ministerului Economiei, Brent se va menține în intervalul 60–65 dolari pe baril, dar petrolul rusesc este vândut cu discounturi de peste 10 dolari, ajungând chiar la 12 dolari în iulie–august. Economiștii atrag atenția că, deși această proiecție pare echilibrată, ea ar putea fi chiar optimistă, notează RBK.

Un punct central în discuțiile guvernului este prețul de referință din regula bugetară, în funcție de care se stabilesc veniturile de bază din petrol și gaze. În prezent, acesta este fixat la 60 dolari, iar eventualele venituri suplimentare merg către Fondul Național de Bunăstare (FNB), unde la 1 septembrie se aflau 3,9 trilioane ruble. Dacă veniturile sunt sub nivelul de bază, diferența este acoperită din FNB. Banca Centrală a Rusiei insistă asupra reducerii acestui prag la 55 dolari, considerând că doar astfel se poate proteja fondul în condițiile unor prețuri scăzute. Siluanov a oscilat între menținerea actualei limite și coborârea ei, dar a recunoscut că regula bugetară trebuie adaptată la „noile realități”.

La o medie de 56 dolari/baril, guvernul anticipează încasări de 8,3 trilioane ruble din petrol și gaze – cu aproape 0,5 trilioane sub nivelul de bază (8,8 trilioane), diferența urmând să fie acoperită din FNB. Veniturile depind și de cursul rublei, care s-a dovedit mai puternic decât estimările Ministerului Economiei. Experții avertizează că Rusia s-ar putea confrunta nu doar cu 1–2 ani de prețuri mici, ci cu o perioadă prelungită, similară anilor ’80–’90, când după un deceniu de prețuri ridicate a urmat un ciclu de 18 ani de petrol ieftin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.