Alaiba dezleagă misterul. Cine este noul vicepreședinte al CNPF

19 Ian. 2022, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2022, 09:07 // Actual //  bani.md

Fracțiunea PAS din parlament a susținut candidatura dlui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și și-a reconfirmat susținerea pentru dna Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte. Despre dna Cozlovschi v-am mai zis. O profesionistă desăvârșită cu o viață de experiență, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci, după care a făcut Masteratul cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. La moment este director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) – Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani. În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului. Știe sectorul de fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților.

În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri. Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme”, a precizat Alaiba.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

În acest timp ne-am concentrat bine pe identificarea candidaților cu adevărat buni, ca să permitem instituției să se dezvolte cinci ani înainte. Și am încercat din răsputeri să nu permitem urgenței să ne dicteze acțiunile. Au fost multe surprize în această perioadă, lucruri care ne-au tot întors la pasul zero, dar am tins să nu ne lăsăm conduși de urgențe. Numim oameni pe cinci ani, responsabili de un sector strategic pentru economie, a mai spus Alaiba.

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.