Alarma bancherilor europeni: Avansul AI intensifică dependenta de giganții tehnologici americani

Directorii băncilor europene au exprimat îngrijorări privind dependența tot mai mare a instituțiilor financiare de marile companii americane de tehnologie în contextul avansului Inteligenței Artificiale (AI), avertizând că acest lucru ar putea crea noi riscuri pentru industria bancară, conform unor interviuri acordate Reuters.

Interesul pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în serviciile financiare a crescut de la lansarea ChatGPT la finele lui 2022, iar acum băncile analizează posibilitatea utilizării AI generative. Cu toate acestea, directorii participanți la o reuniune a industriei fintech, desfășurată săptămâna aceasta la Amsterdam, au subliniat că volumul necesar de putere de calcul pentru dezvoltarea capacităților de AI va face băncile și mai dependente de un număr mic de furnizori de tehnologie.

Bahadir Yilmaz, directorul de tehnologie al ING, a declarat că se așteaptă ca dependența de marile companii americane de tehnologie să crească în viitorul apropiat, în ceea ce privește infrastructura și echipamentele necesare. “Vei avea întotdeauna nevoie de ei pentru că uneori puterea de calcul de care este nevoie pentru aceste tehnologii este uriașă. De asemenea, nu este fezabil pentru o bancă să construiască această tehnologie”, a explicat Yilmaz.

Yilmaz a subliniat că dependența băncilor de un număr mic de companii de tehnologie reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri, îndemnând băncile europene să se asigure că pot trece de la un furnizor de tehnologie la altul și să evite situația în care sunt blocate la un singur furnizor.

Anul trecut, Marea Britanie a propus reglementări pentru a gestiona dependența semnificativă a firmelor financiare de companiile externe de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM și Amazon. Autoritățile de reglementare sunt preocupate că problemele la o singură companie de cloud computing ar putea afecta serviciile mai multor instituții financiare.

În prezent, ING testează un chatbot AI utilizat pentru 2,5% din conversațiile de tip customer service, iar Yilmaz estimează că va dura aproximativ un an până când acest chatbot va gestiona mai mult de jumătate din conversațiile de acest tip.

Într-o declarație recentă privind Inteligența Artificială, Autoritatea de Reglementare de pe Piața de Capital din UE a avertizat că băncile și firmele de investiții au obligația legală de a proteja clienții în utilizarea AI, anticipând un impact semnificativ al tehnologiei asupra protecției investitorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #AI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”