Alarma sună în campusuri. În șapte ani, Moldova a pierdut peste 6.500 de absolvenți

Învățământul superior din Republica Moldova se confruntă cu un declin constant al numărului de absolvenți, arată datele publicate de iData pe baza statisticilor BNS. Între 2017 și 2024, numărul celor care finalizează studiile universitare, atât la nivel de licență, cât și de master, este în continuă scădere.

În 2017, 13.421 de persoane au absolvit programele de licență, însă în 2024 cifra a coborât la 8.883, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 5.000 de absolvenți în doar șapte ani. Și mai pronunțată este scăderea la nivel de masterat, unde numărul absolvenților a scăzut de la 5.744 în 2017 la doar 3.901 în 2024, o diminuare de peste 1.800 de persoane.

Această tendință reflectă un cumul de factori negativi: declinul demografic, migrația tinerilor, scăderea atractivității programelor de master, dar și posibila necorelare între cererea pieței muncii și oferta educațională.

Anul cu cel mai mic număr total de absolvenți a fost 2022, când s-au înregistrat doar 13.175 de absolvenți (licență și master cumulat), comparativ cu 19.165 în 2017.

Evoluția continuă descendentă ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea instituțiilor de învățământ superior și capacitatea Moldovei de a-și forma forța de muncă calificată în interiorul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#universitati #educatie #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.