Alegeri România: Adrian Dupu, candidatul la funcția de senator PNL mizează pe votul românilor din nordul R. Moldova

Adrian Dupu, candidatul la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal pentru diaspora, s-a întâlnit marți, 5 noiembrie, cu alegătorii din nordul Republicii Moldova, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. În cadrul evenimentului, s-au discutat proiectele PNL pentru diaspora și candidatura lui Nicolae Ciucă la funcția de președinte al României, transmite Nordnews.md.

Alegătorii prezenți au avut ocazia să discute direct cu Adrian Dupu despre problemele cu care se confruntă și așteptările pe care le au de la reprezentanții lor în Parlamentul României.

„O să scriem o nouă lege a cetățeniei, astfel încât la finalul primului meu mandat de senator, oamenii să nu aștepte mai mult de un an de zile pentru obținerea cetățeniei”.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

De asemenea, s-a discutat despre candidatura lui Nicolae Ciucă la funcția de președinte al României. Nicolae Ciucă a intrat în politică în 2019 ca ministru al Apărării Naționale și a devenit prim-ministru al României în 2021. Actualmente, este președintele Senatului României și al Partidului Național Liberal.

„Este important că trebuie să fim în sentiment cu ceea ce se face dincolo de Prut, pentru că nu poți fi român ne fiind european și nu poți fi european, ne fiind român. De aceea a fi parte a acestor procese, a fi parte a mersului înainte e de datoria tuturor bunilor români”.

Potrivit sursei citate, campania electorală a PNL se concentrează pe promovarea valorilor democratice și pe consolidarea relațiilor cu comunitățile de români din afara granițelor țării.

„Eu, personal, candidez la funcția de Senator pentru români dinafara granițelor și eu sper că cetățenii Republicii Moldova mă cunosc foarte bine după acești 4 ani în fruntea DRRM și îmi doresc să îi reprezint la un alt nivel, începând cu iarna acestui an”, a declarat Adrian Dupu.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

„Eu mă simt ca un român la mine acasă ,nu în diaspora. Vrem ca mereu să fim alături de frații noștri”, a mai adăugat el.

Totodată, candidatul la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal pentru diaspora a menționat că va continua să organizeze astfel de întâlniri pentru a fi la curent cu nevoile și preocupările diasporei. Candidatul este primul pe lista buletinului de vot din partea PNL, unul dintre cele mai vechi partide politice din Europa.

„Aș vrea să plecăm de aici cu două lucruri: 60 de mii de voturi și pentru fiecare vot din țară încă două dinafară”, a spus oficialul român.

Adrian Dupu, candidat PNL pentru diaspora

Amintim că alegerile prezidențiale din România vor avea loc în perioada 22-24 noiembrie, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru 30 noiembrie – 1 decembrie. În Republica Moldova, vor fi deschise 59 de secții de vot: 17 la nord, 34 la centru și 8 la sud.

_CMF 11240002._

#Adrian Dupu #alegeri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.