Alegerile parlamentare din Moldova – test decisiv pentru influența Rusiei și viitorul european al țării

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 reprezintă un moment crucial pentru Republica Moldova, fiind considerate un test major al rezilienței țării în fața campaniilor de influență ale Rusiei și al parcursului său european. Potrivit unei analize citate de Moldova’s Election Is a Test for Russian Influence in Europe, scrutinul va arăta dacă Chișinăul își menține direcția fermă spre integrarea în Uniunea Europeană sau cedează presiunilor Moscovei, scrie carnegieedowment.

În ultimii ani, Rusia a transformat Moldova într-un câmp de luptă informațional și financiar. Dacă în 2023 rețelele pro-Kremlin au cheltuit circa 55 milioane de dolari pentru distorsionarea proceselor democratice, în 2024 suma a urcat la aproximativ 200 milioane de euro, iar pentru 2025 sunt deja mobilizate zeci de milioane suplimentare, afirmă surse de la Chișinău. Printre actorii-cheie figurează rețelele fugarului Ilan Șor, dar și o infrastructură mediatică paralelă – site-uri, canale de Telegram și rețele pseudo-civice – menite să fragmenteze electoratul pro-european și să discrediteze instituțiile statului.

Narațiunile promovate vizează trei direcții principale: identitate (UE prezentată ca amenințare la adresa ortodoxiei și tradițiilor), bunăstare economică (scumpiri și pierderi agricole puse pe seama Europei, iar Rusia descrisă ca „salvator”) și securitate (neutralitatea echivalată cu pacea, cooperarea cu NATO prezentată ca drum spre război).

Strategia Kremlinului nu urmărește neapărat o victorie totală, ci obținerea unui punct de sprijin parlamentar capabil să blocheze reformele, să frâneze diversificarea energetică și să mențină deschisă opțiunea decuplării Moldovei de la parcursul european. Rusia mizează pe vulnerabilitățile structurale ale țării: sărăcie, neutralitate constituțională, prezența trupelor ruse în Transnistria și influența Găgăuziei.

Rezultatul alegerilor depășește granițele Moldovei. O eventuală stagnare sau recul al procesului de integrare ar slăbi poziția Ucrainei, ar complica strategia UE la Marea Neagră și ar pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de extindere. În schimb, un scrutin credibil și continuarea reformelor ar demonstra că și o democrație mică și vulnerabilă poate progresa spre UE, în pofida campaniilor masive de destabilizare orchestrate de Moscova.

Alegerile parlamentare din 2025 sunt descrise drept un „moment de cotitură”: pentru Moldova – șansa de a-și consolida aspirațiile europene, iar pentru Rusia – o nouă încercare de a păstra influența prin metode hibride. Viitorul european al Chișinăului depinde nu doar de vot, ci și de capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor și de a asigura un proces electoral transparent și credibil.

#maia #alegeri #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OPEC+ a reuşit să livreze aproximativ trei sferturi din creşterea de producţie pe care şi-a propus-o după începerea majorărilor în aprilie, iar până la finalul anului gradul de realizare ar putea coborî chiar şi spre jumătate, pe măsură ce producătorii se lovesc de limite de capacitate, au declarat surse şi analişti, iar datele arată aceeaşi tendinţă.

Consorţiul — care asigură aproape 50% din producţia mondială de petrol şi reuneşte OPEC şi aliaţi precum Rusia — pompează în prezent cu aproape 500.000 barili pe zi sub ţintele anunţate. Acest deficit, echivalent cu circa 0,5% din cererea globală, a contrazis aşteptările privind un excedent de ofertă şi a susţinut preţurile petrolului.

La vârf, reducerile totale ale OPEC+ (voluntare şi la nivelul întregului grup) au însumat 5,85 milioane bpd, structurate în trei „straturi” de tăieri. Opt membri care introducuseră tăieri voluntare în aprilie 2023 au început să le anuleze în aprilie 2025; ei plănuiesc să dezactiveze integral prima rundă de 2,2 milioane bpd până la sfârşitul lui septembrie şi să înceapă eliminarea celui de-al doilea strat de 1,65 milioane bpd în octombrie. În plus, Emiratele Arabe Unite au primit aprobarea să crească producţia cu 300.000 bpd între aprilie şi septembrie.

Analiza Reuters a datelor OPEC+ indică faptul că, între aprilie şi august, grupul a realizat doar 75% din majorările programate (dintr-un obiectiv de 1,92 milioane bpd pentru perioada respectivă), rezultând un deficit de aproape 500.000 bpd. Această insuficienţă a contribuit la menţinerea cotaţiei Brent aproape de 69 dolari/baril (un maxim de şapte săptămâni).

Indicatorii futures arată, de asemenea, percepţia unei pieţe strânse: preţul pentru livrarea imediată a Brent a avansat săptămâna aceasta la un premium de 2,39 USD faţă de contractele la şase luni — cel mai ridicat nivel din prima parte a lui august. „Curba futures indică o strângere a pieţei, în contrast cu afirmaţiile că există un excedent”, a comentat Giovanni Staunovo de la UBS, care îşi menţine prognozele actuale de preţ.

Două motive principale explică ecartul dintre ţinte şi realitate. În primul rând, OPEC+ a cerut unor membri, inclusiv Kazahstan şi Irak, să aplice reduceri compensatorii pentru depăşirile anterioare ale nivelurilor convenite. În al doilea rând, grupul se confruntă cu o capacitate sobră în scădere — producţie inactivă care poate fi repusă rapid online — după ani de investiţii insuficiente, au explicat sursele şi analiştii din industrie.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estima la 4,1 milioane bpd capacitate sobră a OPEC+ în august, însă aproape tot acest volum este concentrat la Arabia Saudită şi EAU, potrivit unui cumpărător de profil. Mai mulţi delegaţi OPEC+ au recunoscut că majoritatea membrilor nu pot creşte semnificativ producţia.

Pentru septembrie şi octombrie OPEC+ a stabilit majorări de 547.000 bpd, respectiv 137.000 bpd. Datele de producţie pentru aceste luni nu sunt încă complete, dar analiştii estimează că realizările reale vor reprezenta probabil aproximativ jumătate din ţinte. De exemplu, Kpler şi RBC Capital apreciază că, la deblocarea celui de-al doilea strat de tăieri în octombrie, creşterea efectivă ar putea fi mult sub nivelul anunţat — RBC notând că impulsul real ar putea să nu depăşească 70.000 bpd în raport cu ţinta oficială.

Datele arată totuşi că Arabia Saudită a fost motorul majorării între aprilie şi august: producţia sa din august a fost cu 747.000 bpd mai mare decât în martie, acoperind mai mult de jumătate din creşterea cumulată a OPEC+ în perioada respectivă. Totuşi, capacitatea neutilizată urmează să scadă şi mai mult în următorii ani — Barclays anticipează un nivel al capacităţii sobră la 2 milioane bpd până în septembrie 2026.

Între timp, OPEC+ menţine în vigoare al treilea strat de tăieri, de 2 milioane bpd, până la finele anului 2026, ceea ce reprezintă un factor suplimentar care poate limita oferta dacă cererea rămâne solidă.

Concluzia analiştilor: deşi încă nu au fost revizuite major prognozele de preţ, natura persistentă a deficitului de livrări şi o capacitate sobră tot mai mică reprezintă elemente care pot susţine preţurile petrolului pe termen scurt şi mediu, în pofida aşteptărilor anterioare privind un exces de ofertă.