0,1% dintre cei mai bogați au mai mult decât jumătate din lume: trilioane sunt ascunse în offshore

Averile ascunse ale celor mai bogați oameni ai lumii ating proporții uriașe și depășesc resursele de care dispune jumătate din populația globală. O analiză realizată de Oxfam, citată de Euronews, arată că aproximativ 3,55 trilioane de dolari din averea privată globală sunt păstrate în conturi offshore fără a fi declarate sau impozitate, iar circa 80% din această sumă aparține celor mai bogați 0,1% dintre oameni.

În interiorul acestui grup extrem de restrâns, concentrarea bogăției este și mai accentuată: cei mai bogați 0,01% controlează singuri aproximativ 1,77 trilioane de dolari. În total, circa 2,84 trilioane de dolari din averea ascunsă offshore aparțin acestui segment de elită financiară. Dimensiunea acestor sume este comparabilă cu economia Regatul Unit și depășește produsul intern brut combinat al celor mai puțin dezvoltate 44 de state din lume.

Raportul evidențiază faptul că fenomenul este alimentat de un sistem financiar internațional complex, care permite transferul capitalurilor în jurisdicții cu taxe reduse sau inexistente. Potrivit experților, nu este vorba doar despre strategii financiare sofisticate, ci despre un dezechilibru de putere: persoanele extrem de bogate își pot permite echipe întregi de consultanți fiscali și avocați care identifică constant noi modalități de evitare a taxelor prin paradisuri fiscale.

La nivel global, averea financiară plasată offshore este estimată la aproximativ 13,25 trilioane de dolari, echivalentul a circa 12,5% din PIB-ul mondial. Deși o parte din aceste fonduri este declarată, aproximativ 3,2% din economia globală reprezintă avere offshore nedeclarată. În ciuda scandalurilor majore din ultimii ani, precum Panama Papers, paradisurile fiscale continuă să joace un rol central în economia globală.

În acest context, Oxfam cere introducerea unor taxe globale permanente și progresive asupra marilor averi, argumentând că veniturile obținute ar putea fi direcționate spre reducerea sărăciei, investiții în infrastructură și finanțarea tranziției energetice. Organizația propune și crearea unui registru global al activelor, care să permită identificarea reală a proprietarilor bunurilor și fondurilor ascunse. În lipsa unor reforme fiscale coordonate la nivel internațional, avertizează experții, sistemul offshore va continua să permită celor mai bogați să își protejeze averile, în timp ce statele pierd venituri esențiale.

#trilioane de dolari #offshore #oameni bogați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.