Investițiile în Moldova, considerate riscante: țara, între Madagascar și Nigeria în clasamentul global

Republica Moldova ocupă locul 50 din 177 de state în clasamentul global al celor mai riscante piețe de capital din lume, cu o primă de risc de 12,6%, potrivit unei analize bazate pe estimările profesorului Aswath Damodaran, publicată de către platforma Visual Capitalist.

Nivelul ridicat arată că investitorii cer randamente mult mai mari pentru a-și asuma riscurile asociate economiei moldovenești. Țara este plasată în aceeași categorie cu state precum Nigeria, Uganda, Tajikistan sau Madagascar.

În regiune, diferențele sunt semnificative: România are o primă de risc de 7,1%, Polonia – 5,3%, iar Ungaria – 6,7%, toate fiind considerate mai atractive pentru investiții.

La polul opus, cele mai riscante piețe din lume rămân Belarus, Liban, Sudan și Venezuela, fiecare cu o primă de risc extremă de 30,9%, pe fondul conflictelor, sancțiunilor și instabilității economice.

În contrast puternic, cele mai sigure piețe pentru investiții sunt dominate de economii dezvoltate precum Germania, Elveția, Canada, Singapore sau Suedia, toate cu o primă de risc de doar 4,2%. Aproape de acest nivel se află și Statele Unite ale Americii, cu 4,5%.

Potrivit datelor, doar 19 țări din lume au o primă de risc sub 5%, ceea ce le face cele mai stabile și previzibile pentru investitori.

Analiza evidențiază un decalaj major între economiile dezvoltate și cele emergente. În timp ce statele sigure oferă stabilitate și costuri reduse ale riscului, piețe precum Moldova rămân mai vulnerabile la șocuri economice și geopolitice, ceea ce le face mai puțin atractive pentru capitalul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#risc de investiții #clasament #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.