Alertă în lumea interlopă! Consiliul Superior al Procurorilor anunță cum va desemna noul șef la PCCOCS

Analiza dezbaterilor derulate în spațiul public în zilele 25-26 ianuarie, demonstrează un interes social sporit vis-a-vis de subiectul constituirii și activității Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, anunță Consiliul Superior al Procurorilor într-un comunicat de presă.

CSP susține că la Consiliul Superior al Procurorilor au fost depuse mai multe cereri/contestații aferent procedurilor ce țin de concursul pentru funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și, potrivit legii, acestea urmează a fi examinate, în ședință, de plenul Consiliului Superior al Procurorilor.

Asigurăm întreaga societate că toate subiectele aflate pe rolul Consiliului Superior al Procurorilor se examinează cu respectarea condițiilor impuse de lege, iar pentru a evita suspiciuni privind lipsa de obiectivitate a procedurilor de referință, îndemnăm spre discuții echilibrate, bazate pe circumstanțe factologice și raționamente juridice.

În context, CSP susține că, își asumă angajamentul de a asigura corectitudinea și obiectivitatea procedurilor de concurs în rândul procurorilor, în conformitate cu principiile stabilite de art. 1251 din Constituție* și exprimăm încrederea că toți membrii Consiliului Superior al Procurorilor conștientizează responsabilitatea instituțională față de societate de a demonstra prin conduita profesională alinierea la principiile de drept.

Concursul pentru numirea unui șef la PCCOCS a eșuat. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a declarat că trebuie identificate soluțiile juridice pentru anularea sau suspendarea lui. Concursul urmează a fi inițiat repetat sau, după caz, reluat când va exista un CSP cu mandat plenipotențiar, adică după finalizarea exercițiului de prevetting.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procuror #justiție #numire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.