Alertă totală! Șoferii de tir „prăjiți” în camioane. Unde sunt cele mai mari cozi

La vamă se formează rânduri de 5-6 kilometri, informează șeful Vămii. Responsabilii regionali au precizat care sunt impedimentele fluidizării traficului, referindu-se inclusiv la probleme de infrastructură pe partea română.

„La un simplu calcul, dacă traversează frontiera pe la Leușeni în mediu 250 de camioane pe zi. Un kilometru reprezintă 40-50 de camioane. Dacă înmulțim, vedem că sunt 5-6 kilometri. Din acest motiv sunt aceste cozi mari”, a precizat șeful Vămii, Igor Talmazan, citat de realitatea.md.

Bunăoară, la Giurgiulești angajații români ai ANSA lucrează timp de 12 ore. Colegii lor din Republica Moldova sunt la datorie non-stop, conform responsabililor.

Timp de 24 de ore, la Leușeni au intrat în Republica Moldova 321 de camioane și nu sunt rânduri, însă la ieșirea din țară staționează peste 200 de camioane. La Sculeni, la fel, se atestă rânduri. Au intrat 104 de camioane, au fost perfectate actele pentru ieșire la 81, iar 150 stau în rând pentru a trece controalele.

Pe de altă parte, la hotarul de la nordul țării infrastructura din Republica Moldova permite capacități mai mari de control. Problema persistă pe partea română, unde infrastructura este precară și drept urmare există limite de greutate pentru vehicule.

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără crearea punctele de vămuire comună, dar și sincronizarea capacităților punctelor de control.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare președintei, prim-ministrei și ministrului Infrastructurii. Ei cer ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către conducerea Republicii Moldova și cea a României.

Oficialii din Republica Moldova și România au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar. După ce Realitatea a abordat subiectul, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale amplasate pe partea română, iar șoferii și angajații le-au confirmat că problema persistă și s-a acutizat.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#cozi #camioane #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.