Alertă totală! Șoferii de tir „prăjiți” în camioane. Unde sunt cele mai mari cozi

La vamă se formează rânduri de 5-6 kilometri, informează șeful Vămii. Responsabilii regionali au precizat care sunt impedimentele fluidizării traficului, referindu-se inclusiv la probleme de infrastructură pe partea română.

„La un simplu calcul, dacă traversează frontiera pe la Leușeni în mediu 250 de camioane pe zi. Un kilometru reprezintă 40-50 de camioane. Dacă înmulțim, vedem că sunt 5-6 kilometri. Din acest motiv sunt aceste cozi mari”, a precizat șeful Vămii, Igor Talmazan, citat de realitatea.md.

Bunăoară, la Giurgiulești angajații români ai ANSA lucrează timp de 12 ore. Colegii lor din Republica Moldova sunt la datorie non-stop, conform responsabililor.

Timp de 24 de ore, la Leușeni au intrat în Republica Moldova 321 de camioane și nu sunt rânduri, însă la ieșirea din țară staționează peste 200 de camioane. La Sculeni, la fel, se atestă rânduri. Au intrat 104 de camioane, au fost perfectate actele pentru ieșire la 81, iar 150 stau în rând pentru a trece controalele.

Pe de altă parte, la hotarul de la nordul țării infrastructura din Republica Moldova permite capacități mai mari de control. Problema persistă pe partea română, unde infrastructura este precară și drept urmare există limite de greutate pentru vehicule.

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără crearea punctele de vămuire comună, dar și sincronizarea capacităților punctelor de control.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare președintei, prim-ministrei și ministrului Infrastructurii. Ei cer ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către conducerea Republicii Moldova și cea a României.

Oficialii din Republica Moldova și România au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar. După ce Realitatea a abordat subiectul, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale amplasate pe partea română, iar șoferii și angajații le-au confirmat că problema persistă și s-a acutizat.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#cozi #camioane #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.