Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

Importurile acoperă o mare parte din consumul intern al Republicii Moldova. Câteva categorii de produse de bază erau importate preponderent din Rusia, Ucraina și Belarus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul economiei Sergiu Gaibu a vorbit despre ponderea importurilor de produse alimentare din aceste țări, până și după război.

Situația de până la război:

Crupe, griș, fulgi de ovăs – 50% din consum este acoperit din importuri, iar 93% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Paste făinoase – 38% din consum este acoperit din importuri, 54% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Unt – 34% din consum este acoperit din importuri, 78% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Lapte și smântână – 11% din consum este acoperit din importuri, 41% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.

Alte produse alimentare de bază provin în măsură mai mică din import, iar cotele importurilor din Rusia, Ucraina și Belarus sunt, luate împreună, sub 30 %.

Situația după război:

Potrivit ministrului economiei, la moment nu există datele despre volumul importurilor din Ucraina, Rusia și Belarus încă sunt colectate. De asemenea, Sergiu Gaibu a menționat că orice reducere a importurilor din est, poate fi acoperită „cu ușurință” din alte surse.

„Avem și producție locală, există și importuri din alte țări, deci aceste cote pot fi cu ușurință suplinite”, a spus Sergiu Gaibu. El a admis însă că ar putea fi nevoie ca unele produse să fie înlocuite parțial. „Poate să existe o ușoară schimbare în structură, spre exemplu hrișca, care este un produs preponderent important din Rusia și Ucraina, să fie necesar de înlocuit cu alte tipuri de crupe existente pe piață. Dar motive semnificative de îngrijorare nu sunt”, a spus ministrul.

De asemenea, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu. Acestea au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse.

„Deci nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a spus ministrul Gaibu.

El a estimat că doar stocurile disponibile ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni în funcție de produs.

Problema prețurilor

Războiul poate avea efecte asupra prețurilor la alimente pentru că fulgii de ovăs din Ucraina erau mai ieftini decât cei din alte părți, dar ministrul Gaibu crede că aceste efecte vor fi „ușoare”.

„Scumpirile care se înregistrează sunt cauzate în primul rând de fenomenul general de creștere a prețurilor la produsele alimentare, dar mai ales la energie la nivel global”, a mai explicat ministrul Gaibu.

Datele statistice adunate de guvern în ultimele luni mai arată că, în 2021, importurile din Federația Rusă în Republica Moldova au constituit 14,7%, jumătate fiind importuri de resurselor energetice. Importurile din Ucraina au constituit 9,3% din total, iar din Republica Belarus – 2%.

#importuri #produse alimentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a adresat o solicitare oficială premierului Alexandru Munteanu, avertizând asupra efectelor tot mai apăsătoare ale scumpirii carburanților asupra cetățenilor și mediului economic.

Potrivit CNSM, în ultimele săptămâni se înregistrează „o scumpire accelerată și continuă a prețurilor la produsele petroliere”, fenomen care „generează presiuni enorme atât asupra populației de rând, cât și asupra agenților economici”.

Sindicatele atrag atenția că domenii esențiale, precum agricultura și industria prelucrătoare, inclusiv sectorul alimentar, sunt direct afectate.

„Aceste ramuri depind de consumul de motorină și alți combustibili utilizați pentru lucrările agricole, transport și distribuția produselor alimentare”, se arată în comunicat, subliniindu-se că majorarea costurilor la combustibili va duce inevitabil la creșterea costurilor de producție.

Mai mult, CNSM avertizează asupra unui posibil efect în lanț: ”Majorarea semnificativă a prețurilor la produsele petroliere utilizate în procesul de producție riscă să declanșeze un efect de scumpire în lanț a prețurilor la produse și servicii, precum și riscul de incapacitate de plată pentru agenții economici din agricultură și alte ramuri, care nu vor putea menține competitivitatea pe piața autohtonă”.

În acest context, organizația consideră că sunt necesare măsuri urgente pentru a limita impactul asupra populației.

„Este oportună întreprinderea unor măsuri urgente pentru prevenirea creșterii galopante a inflației și a erodării puterii de cumpărare a cetățenilor”, menționează CNSM.

Sindicatele subliniază că aceste scumpiri vin într-un moment sensibil, chiar dacă au fost operate majorări ale veniturilor. „În condițiile majorării salariului minim cu 14,5% și a pensiilor cu 6,84% în anul curent, creșterea prețurilor va avea un impact negativ semnificativ asupra populației”, se mai arată în comunicat.

CNSM solicită Guvernului să adopte rapid măsuri concrete, inclusiv facilități pentru agenții economici și mecanisme de sprijin pentru cetățeni, menite să limiteze efectele scumpirilor la carburanți asupra prețurilor.

Totodată, Confederația își exprimă disponibilitatea pentru cooperare: „CNSM își exprimă deschiderea pentru un dialog social eficient în vederea depășirii acestei situații critice pentru economie și populație”.

Amintim că de la începutul conflictului militar în Orientul Mijlociu benzina s-a scumpit cu 6,02 lei/litru, iar motorina cu 12,28 lei/litru. Vineri, 3 aprilie, un litru de motorină va costa 33 lei/litru, iar benzina – 29,77 lei.

#apel către guvern #sindicate #scumpirea carburantilor