Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

Importurile acoperă o mare parte din consumul intern al Republicii Moldova. Câteva categorii de produse de bază erau importate preponderent din Rusia, Ucraina și Belarus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul economiei Sergiu Gaibu a vorbit despre ponderea importurilor de produse alimentare din aceste țări, până și după război.

Situația de până la război:

Crupe, griș, fulgi de ovăs – 50% din consum este acoperit din importuri, iar 93% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Paste făinoase – 38% din consum este acoperit din importuri, 54% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Unt – 34% din consum este acoperit din importuri, 78% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Lapte și smântână – 11% din consum este acoperit din importuri, 41% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.

Alte produse alimentare de bază provin în măsură mai mică din import, iar cotele importurilor din Rusia, Ucraina și Belarus sunt, luate împreună, sub 30 %.

Situația după război:

Potrivit ministrului economiei, la moment nu există datele despre volumul importurilor din Ucraina, Rusia și Belarus încă sunt colectate. De asemenea, Sergiu Gaibu a menționat că orice reducere a importurilor din est, poate fi acoperită „cu ușurință” din alte surse.

„Avem și producție locală, există și importuri din alte țări, deci aceste cote pot fi cu ușurință suplinite”, a spus Sergiu Gaibu. El a admis însă că ar putea fi nevoie ca unele produse să fie înlocuite parțial. „Poate să existe o ușoară schimbare în structură, spre exemplu hrișca, care este un produs preponderent important din Rusia și Ucraina, să fie necesar de înlocuit cu alte tipuri de crupe existente pe piață. Dar motive semnificative de îngrijorare nu sunt”, a spus ministrul.

De asemenea, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu. Acestea au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse.

„Deci nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a spus ministrul Gaibu.

El a estimat că doar stocurile disponibile ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni în funcție de produs.

Problema prețurilor

Războiul poate avea efecte asupra prețurilor la alimente pentru că fulgii de ovăs din Ucraina erau mai ieftini decât cei din alte părți, dar ministrul Gaibu crede că aceste efecte vor fi „ușoare”.

„Scumpirile care se înregistrează sunt cauzate în primul rând de fenomenul general de creștere a prețurilor la produsele alimentare, dar mai ales la energie la nivel global”, a mai explicat ministrul Gaibu.

Datele statistice adunate de guvern în ultimele luni mai arată că, în 2021, importurile din Federația Rusă în Republica Moldova au constituit 14,7%, jumătate fiind importuri de resurselor energetice. Importurile din Ucraina au constituit 9,3% din total, iar din Republica Belarus – 2%.

#importuri #produse alimentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.