ANALIZĂ: Ce fonduri au talibanii și ce se va întâmpla cu economia Afganistanului sub conducerea lor

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda Afganistanului aproximativ o jumătate de miliard de dolari săptămâna viitoare, dar talibanii se îndoiesc că li se va permite să aibă acces la ceva, a relatat Al Jazeera.

Cea mai mare distribuire de drepturi speciale de tragere (DST) din istoria FMI, în valoare de 650 de miliarde de dolari, este pe cale să intre în vigoare luni, iar Afganistanul va primi aproximativ 460 de milioane de dolari în DST.

Cu toate acestea, FMI a suspendat accesul talibanilor de a schimba DST-uri cu bani grei. În schimb, Afganistanul se va alătura rândurilor Myanmarului și Venezuelei, care au primit fonduri de la FMI, dar nu le pot folosi.

Într-o scrisoare adresată secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen, la începutul acestei săptămâni, 18 membri ai Congresului au îndemnat-o să se asigure că „aproape o jumătate de miliard de dolari în lichidități necondiționate” nu merg „către un regim cu un istoric de susținere a acțiunilor teroriste împotriva Statelor Unite și a aliaților săi”.

Fondurile afgane suferă, potrivit Băncii Mondiale. Economia țării este „reprezentantă de fragilitate și de dependența de ajutor”, iar granturile finanțează 75% din cheltuielile guvernamentale, scrie Aleph News.

Ce este mai exact un DST?

Un DST este un activ de rezervă la nivel mondial dezvoltat de Fondul Monetar Internațional (FMI) dintr-un coș de valute care cuprinde dolarul american, yenul japonez, yuanul chinezesc, euro și lira sterlină britanică.

DST este o monedă artificială pe care statele membre ale FMI o pot schimba cu valute forte liber utilizabile, cum ar fi dolarii americani, în ciuda faptului că nu este o monedă oficială.

Țările pot schimba DST cu monede liber utilizabile la un curs de schimb fix, care este actualizat zilnic și publicat pe site-ul FMI.

Care este stocul actual de DST-uri al Afganistanului?

Conform celei mai recente rate de conversie a DST, puțin peste 37 de milioane echivalează cu aproape 52,5 milioane de dolari. Potrivit FMI, alocarea de luni va ridica totalul la 323,8 milioane DST, adică puțin sub 460 de milioane de dolari.

Câți bani mai are Afganistanul în rezervele sale?

Potrivit declarației băncii centrale a țării, activele țării erau de 784,6 miliarde de afgani (10 miliarde de dolari), inclusiv 102,7 miliarde de afgani (1,3 miliarde de dolari) în aur și 28,7 miliarde de afgani (366 milioane de dolari) în rezerve de numerar în valută.

Ce s-a întâmplat cu fondurile deținute de banca centrală afgană în Statele Unite?

Totul este înghețat! Asta, pentru a-i împiedica pe talibani să acceseze activele DAB, Stetele Unite au declarat că au înghețat 9,5 miliarde de dolari în conturi deschise la Federal Reserve și la alte instituții financiare americane.

Cel mai probabil este o cantitatea pe care o pot obține talibanii este una modestă. „Fondurile accesibile talibanilor reprezintă probabil 0,1-0,2% din totalul rezervelor internaționale ale Afganistanului. Nu este mult”, a scris pe twitter Ajmal Ahmady, guvernatorul interimar al DAB.

Câți bani sunt acum în Afganistan?

În seiful băncii din interiorul palatului prezidențial afgan, pe care talibanii îl controlează în prezent, s-au găsit lingouri de aur și monede de argint în valoare de 12,5 milioane de afgani (159 600 de dolari), potrivit raportului auditorului din 2020 privind banca centrală a țării.

Câți bani au talibanii și care sunt sursele lor de venit?

Aproximativ 362 de milioane de dolari în numerar în valută străină se află, de asemenea, în posesia talibanilor, potrivit Reuters, care „constau aproape în întregime în dolari americani și erau ținute la sediile centrale și la sucursalele băncii, precum și la palatul prezidențial”.

Surse de venit? Da, au. Însă nu sunt toate obținute în mod legal.

Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite publicat în iunie, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a finanța „inclusiv traficul de droguri și producția de mac de opiu, extorcarea, sechestrul pentru răscumpărare, exploatarea minerală și veniturile din colectarea de taxe în zonele aflate sub controlul sau influența talibanilor”.

În conformitate cu un raport al Consiliului de Securitate al ONU, această organizație are venituri cuprinse între 300 de milioane de dolari și 1,6 miliarde de dolari pe an.

ONU a subliniat că „sprijinul financiar extern, inclusiv donațiile de la persoane bogate și o rețea de fundații caritabile neguvernamentale, reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă din veniturile talibanilor”.

Talibanii au încercat, de asemenea, să beneficieze de pe urma bogățiilor minerale ale Afganistanului, ONU raportând că, în 2020, „profiturile din sectorul minier le-au adus talibanilor aproximativ 464 de milioane de dolari”.

#prognoze #talibani #afganistan #analiza #fonduri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.

#politica fiscală #Veaceslav Ioniță #raport