Analiză Promo-LEX: Discursul de ură, tot mai utilizat în campania electorală pentru parlamentare

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele în lei continuă să ofere randamente net superioare celor în valută, iar persoanele fizice beneficiază de dobânzi mai mari decât companiile pentru banii plasați la termen, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, rata nominală medie pentru depozitele noi la termen ale persoanelor fizice în moneda națională a constituit 5,87%, volumul plasamentelor ajungând la aproximativ 2,11 miliarde de lei. În cazul depozitelor în valută, dobânda medie a fost de numai 1,30%, la un volum echivalent cu 854 milioane de lei.

Cele mai atractive dobânzi la depozitele în lei ale populației au fost oferite pentru scadențele de la unu la doi ani. Pentru această categorie, rata medie a ajuns la 6,44%, iar populația a plasat circa 279 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor a mers însă spre depozitele cu maturități între doi și cinci ani: aproximativ 1,25 miliarde de lei, la o dobândă medie de 5,94%.

Pentru depozitele de până la șase luni, persoanele fizice au plasat circa 288 milioane de lei, la o rată medie de 5,26%, iar pentru cele cu termen între șase și 12 luni aproximativ 295 milioane de lei, la o dobândă de 5,65%.

În cazul mediului de afaceri, rata medie la depozitele noi la termen în lei a fost de 4,53%, volumul acestora constituind 420 milioane de lei. Depozitele la termen în valută au însumat circa 92 milioane de lei, cu o dobândă medie de 1,97%.

Datele detaliate arată că persoanele juridice au plasat cea mai mare sumă în lei pe termene de doi până la cinci ani – circa 292 milioane de lei, la o rată medie de 4,81%. Cea mai ridicată dobândă pentru companii, de 5,33%, a fost înregistrată la depozitele cu maturitatea între șase și 12 luni, însă volumul acestora a fost de numai 23 milioane de lei.

Mult mai mari sunt sumele ținute în depozite la vedere. Companiile aveau depozite noi la vedere cu dobândă în lei în valoare de aproape 14,9 miliarde de lei, remunerate în medie cu 3,38%, și alte 3,15 miliarde de lei echivalent în valută, la o rată de 0,83%.

În cazul populației, depozitele la vedere în lei au însumat circa 5,54 miliarde de lei, însă dobânda medie a fost de doar 0,92%. În valută, volumul a fost de aproximativ 21 milioane de lei, la o rată medie de 0,79%.

#depozite #lei #BNM