Lukașenko vrea să transforme Belarusul într-un „criptohub” pentru a salva economia

11 Sept. 2025, 17:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2025, 17:33 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că țara va crea un hub de criptomonede, pe care îl consideră ultima soluție pentru a susține bugetul și economia afectată de sancțiunile occidentale.

„În ultimii cinci ani, economia națională și sistemul bancar au trecut prin provocări fără precedent”, a declarat Lukașenko la o ședință cu conducerea Băncii Naționale și reprezentanți ai băncilor comerciale, desfășurată pe 9 septembrie. El a reproșat oficialilor că de doi ani nu reușesc să elaboreze un cadru coerent de reglementare a criptomonedelor și a cerut accelerarea procesului, notează Moskowtimes.

Ca măsură concretă, prim-vicepreședintele Băncii Naționale, Alexandr Egorov, a propus lansarea unui experiment privind crearea de criptobănci în Belarus, idee pe care Lukașenko a aprobat-o. Președintele a insistat ca băncile să utilizeze mai activ activele digitale pentru a facilita plățile externe, blocate parțial de sancțiuni.

Anterior, pe 5 septembrie, Lukașenko convocase o altă reuniune pe tema criptomonedelor, subliniind necesitatea unor reguli clare și transparente pentru reglementarea pieței. „Cine dictează trendurile, acela obține și beneficiile maxime. Să dea Dumnezeu să reușim să fim noi cei care le stabilim”, a afirmat liderul de la Minsk.

Conform datelor Belstat, în mai 2025 comerțul exterior al Belarusului a scăzut cu 3,3% față de aceeași lună a anului precedent: exporturile au coborât cu 4%, iar importurile cu 2,8%, ceea ce a redus volumul total al schimburilor comerciale cu 238 milioane dolari și a amplificat deficitul comercial.

La nivel bugetar, ministrul de finanțe, Iuri Seliverstov, a anunțat un deficit de 4,5 miliarde ruble belaruse (1,6% din PIB) pentru 2025, în condițiile în care Minsk a obținut în martie o amânare a plății unei datorii de circa 2 miliarde dolari către Rusia.

Experții remarcă faptul că Belarus are atuuri pentru a deveni un centru regional al criptomonedelor: reglementarea timpurie (din 2018 criptomoneda a fost recunoscută ca marfă), facilități fiscale pentru companiile IT, susținerea oficială a mineritului și prețuri fixe la energie. Totuși, barierele sunt considerabile: interdicții pentru transferurile P2P în afara Parcului Tehnologiilor Avansate, blocarea cardurilor bancare și obligativitatea identificării portofelelor digitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 09:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 09:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.