Anatolie și Gabriel Stati sunt acuzați de fals, fraudă în instanță și spălare de bani în Luxemburg

Doi investitori moldoveni în petrol și gaze care au câștigat o Hotărârea arbitrală de 506 milioane de dolari împotriva Kazahstanului în urmă cu aproape un deceniu, sunt puși sub acuzare în Luxemburg în legătură cu încercările lor de a executa presupusa hotărâre frauduloasă, arată documentele depuse la tribunalul federal din Texas.

Potrivit Kazahstanului, Anatolie Stati și fiul său Gabriel Stati sunt acuzați de fals, fraudă în instanță și spălare de bani.

Un act de acuzare în Luxemburg înseamnă că un judecător de instrucție consideră că există suficiente probe pentru a le demonstra vinovăția.

Țara a dezvăluit acuzațiile în cadrul procedurilor judiciare în care solicită permisiunea de citare în tribunal a lui Artur Lungu, fost director la mai multe companii ale investitorilor Stati, care a acționat ca director financiar, pentru informații despre care țara a spus că s-ar putea dovedi cruciale ca infractor procedurile se desfășoară.

Kazahstanul caută, de asemenea, informații pentru a fi utilizate în procedurile din Țările de Jos, unde Stati încearcă să pună în aplicare sentința, și în Belgia.

În decembrie 2017, Stati a primit o hotărâre prin corespondență prin care recunoaște hotărârea arbitrală, care a fost ulterior confirmată printr-o decizie a instanței de fond belgiană din decembrie 2019. Cu toate acestea, ambele hotărâri s-au bazat pe o bază limitată de probe care nu includeau noi dovezi.

În noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bruxelles a admis în totalitate cererea Kazahstanului pentru fraudă, în ciuda obiecțiilor lui Stati.

Acum, Curtea de Apel a dat dreptate Republicii Kazahstan – că Stati a participat la o schemă frauduloasă la scară largă și, ca urmare, hotărârea arbitrală nu ar trebui să fie recunoscută sau executată.

#Gabriel Stati #Anatolie Stati #acuzați #investitori #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.