Lukașenko joacă ultima carte. Belarus vrea să-și salveze economia cu criptomonede

Autoritățile din Belarus încearcă să stabilizeze economia afectată de sancțiunile internaționale printr-un pariu pe criptomonede. Președintele Alexandr Lukașenko a semnat un decret privind crearea criptobăncilor, instituții financiare care vor putea combina operațiunile cu active digitale cu serviciile bancare clasice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al președinției.

Documentul subliniază că inițiativa are drept scop „consolidarea imaginii Belarusului ca stat-fanion în domeniul tehnologiilor financiare IT”. Măsura vine pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care vizează o parte semnificativă a sectorului bancar belarus. Printre instituțiile afectate se numără mari bănci de stat, precum Belinvestbank, Bank Dabrabyt, Belagroprombank și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, asupra cărora au fost impuse restricții privind operațiunile internaționale și deconectarea de la sistemul SWIFT. De asemenea, sancțiunile au lovit și subsidiarele locale ale unor bănci rusești, inclusiv Sberbank, VTB și Alfa-Bank.

Potrivit decretului, o criptobancă va fi o societate autorizată să lucreze cu „semne digitale” – tokenuri și criptomonede – și să efectueze, în același timp, operațiuni bancare și de decontare. Primul astfel de banc ar putea apărea chiar în următoarele șase luni, a declarat vicepreședintele Banca Națională a Belarusului, Alexandr Egorov, care susține că impactul reformei va fi resimțit la nivelul întregii economii.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare a Belarusului într-un hub crypto. Încă din septembrie 2025, Lukașenko recunoștea că sancțiunile occidentale au lovit dur economia și sistemul de plăți internaționale, cerând utilizarea mai activă a criptomonedelor pentru decontările externe. Din acest context a apărut și experimentul criptobăncilor.

Reforma este justificată și de deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Planurile economice ale autorităților pentru 2025 nu au fost realizate: era prognozată o creștere a PIB de 4,1%, însă după nouă luni economia a avansat cu doar 1,6%. Inflația a depășit, la rândul ei, ținta stabilită, ajungând la 7,1% în octombrie, față de un nivel așteptat de cel mult 5%.

Experții remarcă faptul că Belarus are anumite avantaje pentru dezvoltarea unui hub crypto. Țara a legalizat criptomonedele încă din 2018, a oferit facilități fiscale rezidenților Parcului Tehnologiilor Informaționale și a sprijinit activitățile de minare prin costuri relativ reduse la energie. Totuși, persistă și restricții semnificative, precum interdicția transferurilor P2P în afara parcului IT, identificarea obligatorie a portofelelor digitale și blocările frecvente ale cardurilor.

Belarus nu este singurul stat din spațiul post-sovietic care mizează pe criptomonede. Țări precum Kârgâzstan, Turkmenistan și Kazahstan au adoptat legi pentru legalizarea burselor crypto și a minatului pentru afaceri, iar Kârgâzstanul a lansat deja un criptobanc și primul său stablecoin național, USDKG, garantat cu aur și ancorat la dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lucașenco #cripto #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 193 de mii de moldoveni au beneficiat, în luna martie, de medicamente și dispozitive medicale compensate, eliberate în baza rețetei electronice (eRețeta). Compania Națională de Asigurări în Medicină a transferat farmaciilor peste 121 de milioane de lei pentru produsele compensate oferite în această perioadă — cu circa 10 milioane de lei mai mult decât în martie anul trecut.

Cea mai mare parte a banilor, peste 113 milioane de lei, a fost direcționată pentru medicamente. În medie, fiecare beneficiar a primit tratamente și dispozitive compensate în valoare de aproximativ 632 de lei.

Cele mai multe fonduri au ajuns la pacienții cu boli cardiovasculare: peste 55 de milioane de lei pentru circa 136 de mii de persoane. Alte 38,5 milioane de lei au fost alocate pentru tratamentul bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, de care au beneficiat peste 78 de mii de oameni.

În același timp, cele mai costisitoare tratamente, raportate per pacient, au fost pentru afecțiunile pielii și ale țesutului subcutanat — în medie peste 1.259 de lei pentru fiecare caz.

De dispozitive medicale compensate, cum ar fi testele sau alte produse necesare tratamentului, au beneficiat peste 28 de mii de persoane, pentru care s-au cheltuit peste 8,4 milioane de lei.