Angela Bostan, Curtea de Apel, Chișinău: „Orice reformă a sistemului judecătoresc are nevoie de susținere din interior”

Nicio guvernare, din toate câte s-au perindat în Republica Moldova, nu s-a remarcat prin lipsa unor intenții declarate de a reforma în vreun fel justiția, de a redresa situația și de-a spulbera pronunțata nemulțumire din societate față de acest sector. Sinceritatea intențiilor, în acest sens, s-a amestecat până la urmă deseori cu resemnarea sau a fost înlocuită, în cel mai rău caz, cu interese obscure. Va fi altfel acum? Și ce-ar trebui să se facă ca deznodământul să fie altul decât cel obișnuit. Punctul de vedere al unei magistrate, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, relatată în cadrul unui interviu Europa Liberă.

„O intenție de reformare, de reformare obiectivă trebuie să aibă o susținere din interiorul sistemului și chiar, vreau să vă spun, o forță motrice din interiorul sistemului, care ar colabora cu puterea politică, pentru ca această reformă să fie într-adevăr una efectivă, să fie una care răspunde soluționării acelor probleme din interiorul justiției. Pentru că de ce este necesară colaborarea pe această dimensiune?

Nimeni decât membrii sau participanții, sau actorii sistemului judecătoresc nu cunosc acele probleme în cel mai obiectiv mod. Politicul, de regulă, aceste probleme le vede sub prisma orientării politicii pe care o promovează. Nu întotdeauna aceasta este una obiectivă și nu întotdeauna este una îndreptată într-adevăr spre a eficientiza justiția, deseori intenția politicului este pentru a subordona, într-un fel sau altul, justiția unor anumite criterii sau voințe ale sale.”, declară Angela Bostan.

Magistrata a declarat că „în interiorul sistemului sunt într-adevăr oameni care și-au găsit confortul și, evident, aceștia nu ar vrea să deroge de pe aceste poziții confortabile. Altă aripă în sistem, aripa tânără este acea care, într-un fel sau altul, nici nu s-ar teme de unele reforme, doar cu condiția că aceste reforme ar ridica imaginea, ar ridica eficiența justiției și, nu în ultimul rând, ar acorda și anumite garanții sociale necesare justiției.”

Interviul integral îl puteți citi pe Europa Liberă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de circa 66 de miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului și până pe 25 septembrie. Suma este cu aproximativ 6,8 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%. Doar în perioada 21–25 septembrie, Fiscul a acumulat circa 4,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor acumulați de la începutul anului a mers la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 27,88 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei sau 13,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate 22,78 miliarde de lei, în creștere cu aproape 2 miliarde de lei sau 9,6%. Bugetele locale au primit 7,65 miliarde de lei, cu 769,3 milioane de lei mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,72 miliarde de lei, în creștere cu 721,8 milioane de lei.

În paralel cu încasările de circa 4,4 miliarde de lei săptămâna trecută, Fiscul a intensificat controalele. Astfel, au fost emise 87 de decizii în cazuri de încălcare a legislației, prin care au fost calculate obligații suplimentare de 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 8,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 2,8 milioane de lei sunt amenzi.

Alte 107 procese-verbale contravenționale au fost întocmite în aceeași perioadă, iar amenzile aplicate au însumat 254,8 mii de lei. Totodată, Fiscul a emis 74 de decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 60,4 milioane de lei.

Fiscul a recuperat și bani de la contribuabilii cu datorii. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 35,57 milioane de lei, dintre care 35,05 milioane de lei au fost recuperate direct din conturile bancare ale restanțierilor, iar alte 520 de mii de lei din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare, contribuabilii au achitat restanțe de încă 21,42 milioane de lei către Bugetul public național.

Datele SFS mai arată că, între 21 și 25 septembrie, autoritatea a preluat în evidență 21 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 516,9 mii de lei. Cea mai mare parte, 513,69 mii de lei, provine din 14 dosare transmise de Serviciul Vamal. Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns alte 48,78 mii de lei.