Aniversarea unei vinării: Cum Castel Mimi a devenit un reper în turismul vinicol, în doar 5 ani de activitate

Castel Mimi este una dintre cele mai importante atracții turistice din Republica Moldova. Inclus în lista primelor 15 cele mai frumoase vinării din lume, are în spate o istorie fascinantă. A fost construit în 1893 de Constantin Mimi și a suportat o serie de evoluții frumoase, cea mai recentă fiind cea din 2015, când arhitectorul Arnaldo Tranti i-a dat o nouă viață. Așa s-a întâmplat ca istoria bijuteriei arhitecturale să renască în secolul al XXI-lea!

„Castel Mimi reprezintă o valoare ce rezistă în timp. Ne-am obișnuit să creăm la Castel Mimi gust și calitate, însă aceste repere sunt mereu îmbunătățite și păstrează deopotrivă amprenta timpului care a trecut și a noilor tendințe”, spune directorul de la Castel Mimi, Adrian Trofim.

Castel Mimi – în topul preferințelor

De la redeschidere, Castel Mimi a efectuat exporturi în peste 25 de țări: Anglia, Azerbaijan, Belarus, Belgia, Benin, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kaponia, Kârgâstan, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Rusia, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina.

În top 5, raportat la procentajul de sticle de vin solicitat, în ultimii cinci ani, China s-a plasat pe primul loc – cu un total de 45,56%. Este urmată de Polonia – cu 12,20% și la o diferență mică de România – cu 11,47%. Pe următorul loc se situează Germania – cu 7,47%, iar pe locul cinci Coreea de Sud – cu 4,86%. Dacă ar fi să realizăm un top 25 de țări, atunci am afla că pe ultimele trei locuri se află Norvegia, Danemarca și Franța.

Adevărul este că piața din Federația Rusă, deși considerată una tradițională pentru vinurile din Republica Moldova, nu a fost la fel și pentru vinurile Castel Mimi. De la redeschidere, a fost realizat un singur export în Federația Rusă, în anul 2018 (6,88% din numărul de sticle exportate în acel an).

Primii în finedining

Întregul complex se întinde pe o suprafață de peste 200 de hectare. În 2016 Castel Mimi a primit titlul de „Carte de vizită a Moldovei”, de unde a început a se crea o întreagă activitate turistică ce i-a făcut să fie printre primii.

Deși pandemia a lovit la fel de mult ca în toate sectoarele, au reușit să se reinventeze și să rămână pe piața vinicolă „motorul” care promovează turismul rural.

Pe teritoriul Castelului găsiți anul întreg ambianța deosebită a unuia dintre cele mai apreciate restaurante din Republica Moldova – „Bufnița Albă”. Este primul restaurant din țară, situat în afara capitalei, la Bulboaca, care au promovat bucătăria fină cu și în susținerea micilor producători locali.

Astfel, conceptul de finedining a fost discret și foarte simbolic reperat la bucătăria tradițională, la preparatele locale, specifice zonei și atât de savuroase în forma lor modernă. Printre proiectele îndrăznețe la care mai lucrează Castel Mimi este primul Wine SPA din țară – un serviciu în construcție, care va bucura publicul cât de curând.

Și să nu uităm de una dintre numeroasele comori din beciurile Castel Mimi care este cea mai veche sticlă de vin din Moldova, un Bremen Ratskeller Apostol din 1727. Secretul longevității sale este mierea pe care călugării germani au adăugat-o ca conservant. Această sticlă face parte din Colecția de vinuri inclusă în Patrimoniu Mondial UNESCO.

Gazda oamenilor celebri

200.000 de vizitatori vin în fiecare an din peste 80 de țări ale lumii la Castel Mimi. A salutat de-a lungul timpului mulți vizitatori celebri, cum ar fi ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, în 1914, Carol al II-lea, moștenitor al tronului românesc, în 1925, și Mary Donaldson, Prințesă a Danemarcei, în 2016, dar și mulți politicieni, lideri de business, celebrități și artiști din întreaga lume.

Castel Mimi găzduiește anual patru evenimente fascinante și captivante. Cu muzică live, bucătărie gastronomică tradițională și lumini de sărbătoare, mii de oameni, tineri și în vârstă, se pot bucura de deliciile sărbătorilor anuale desfășurate la Castel Mimi. S-a regăsit printre reperele alese de delegațiile oficiale care ne vizitează țara, dar și grupurile de turiști care ajung la Bulboaca.

Cel mai recent motiv de mândrie este Congresul Global de Turism, unde a primit titlul de „cea mai mare investiție în renovarea unei vinării în zona Balcanică”, cu vinuri înalt apreciate la nivel internațional, de experți cu renume, la concursuri de specialitate.

Pe 21 septembrie oaspeți de onoare ai complexului au fost membrii comitetului UEFA, președintele Parlamentului RM și reprezentanții UEFA, întâmpinați la Bulboaca de Iurie Trofim, proprietarul Castel Mimi. Aleksandr Ceferin, președintele UEFA, și-a lăsat semnătura pe butoiul cu vin Castel Mimi, iar legenda fotbalului mondial Luis Figo a apreciat înalt calitățile vinurilor din rezerva castelului.

#Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.