ANRE reia dreptul de a stabili prețul de comercializare la pompă a carburanților. Modificările, votate de deputați

13 Aug. 2021, 15:23
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 15:23 // Uncategorized //  MD Bani

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale vor fi stabilite de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în baza Metodologiei de calcul și aplicare a preturilor la produsele petroliere. O modificare în acest sens a legii privind piața produselor petroliere a fost operată astăzi în prima lectură, cu votul a 57 de deputați, la ședința de astăzi a Parlamentului, scrie Realitatea.md.

Deputații propun ca prețul maxim de comercializare cu amănuntul să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină COR 95 și motorină) și să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE. În opinia autorilor, în rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere.

Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produse petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite preturile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard. În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii și ușor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă.

De asemenea, pentru a relaxa condițiile de obținere a licenței, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator, și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză.

O altă prevedere a proiectului se referă la eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici, consideră autorii documentului.

Prin proiect se stabilește că ANRE poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Modificarea legii s-a făcut ca rezultat a majorării prețurilor la carburanți nejustificat, iar mai nou, pe piața petrolieră din țară se înregistrează un deficit de anumiți carburanți, acțiune, care s-ar face intenționat de către unii petroliști, în opinia experților și a ANRE.

Precizăm că, anterior, în 2018, ANRE la fel a deținut această obligație și drept.

 

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.