Moldova Fruct: În acest an, jumătate din recolta de mere va ajunge la procesare

13 Aug. 2021, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 14:52 // Actual //  MD Bani

Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct a anunțat că Republica Moldova va obține în 2020 o recoltă de mere de aproximativ 600 de mii de tone.

„Recolta de mere, după primele estimări din acest an, se prevede să fie în jur de 600 mii tone, cantitate similară cu cea obținută în anul 2019 și cu 25% mai mult față de 2020. Ploile și temperaturile mai scăzute din perioada de înflorire au afectat într-o anumită măsură legarea fructelor la unele soiuri, precum și calitatea merelor, ploile au îngreunat efectuarea tratamentelor necesare, însă, în general, recolta se preconizează să fie mai mare ca în anul 2020. Calibrul merelor se așteaptă a fi normal, iar diferența de temperaturi dintre perioade de zi și noapte va asigura o colorare bună pentru merele de soiuri roșii”, spune Iurie Fală.

Specialistul menționează că, este mai dificil anul acesta să facem previziuni asupra exporturilor de mere din noul sezon.

„Cu siguranță acestea vor fi influențate de creșterea ofertei de mere pe piața rusă din partea producătorilor locali și țările ca Iran, Turcia, Azerbaidjan și altele. Cert este că producătorii și exportatorii de mere din Moldova trebuie să-și facă mai atent planurile de vânzări, activ să caute piețe alternative de export și să lucreze în vederea creșterii consumului local de mere în stare proaspătă”, afirmă Iurie Fală.

Moldova Fruct estimează că în jur de jumătate din recolta de mere produsă în anul 2021 va fi livrată către companiile de procesare.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.