Prognosfruit 2021 a anunțat prognoza anuală pentru mere și pere în UE. Ce recoltă va avea Moldova?

Asociația Mondială a Producătorilor de Mere şi Pere (WAPA) estimează că în acest an în UE și Marea Britanie vor fi recoltate 11,735 mil. tone de mere. Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct anunță că Moldova va recolta în acest an o cantitate de circa 600 mii tone de mere.

La 5 august 2021, peste 150 de reprezentanți internaționali din sectorul de producere a merelor și perelor, inclusiv și reprezentanții de la Asociația Moldova Fruct au participat la Prognosfruit – Conferința online pentru a discuta rezultatele anului de marketing precedent și prognoza producției de mere și pere din anul curent.

Conform datelor prezentate în cadrul evenimentului, producția globală de mere în UE și Marea Britanie în 2021 este estimată să fie cu 10% mai mare decât anul trecut, dar cu 1% doar mai mare față de media din ultimii 3 ani.

Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct anunță că Moldova va recolta în acest an o cantitate de circa 600 mii tone de mere.

„Recolta de mere, după primele estimări din acest an, se prevede să fie în jur de 600 mii tone, cantitate similară cu cea obținută în anul 2019 și cu 25% mai mult față de 2020. Ploile și temperaturile mai scăzute din perioada de înflorire au afectat într-o anumită măsură legarea fructelor la unele soiuri, precum și calitatea merelor, ploile au îngreunat efectuarea tratamentelor necesare, însă, în general, recolta se preconizează să fie mai mare ca în anul 2020. Calibrul merelor se așteaptă a fi normal, iar diferența de temperaturi dintre perioade de zi și noapte va asigura o colorare bună pentru merele de soiuri roșii”, spune Iurie Fală.

Specialistul menționează că, este mai dificil anul acesta să facem previziuni asupra exporturilor de mere din noul sezon.

„Cu siguranță acestea vor fi influențate de creșterea ofertei de mere pe piața rusă din partea producătorii locali și cele importante din țări ca Iran, Turcia, Azerbaidjan și altele. Cert este că producătorii și exportatorii de mere din Moldova trebuie să-și facă mai atent planurile de vânzări, activ să caute piețe alternative de export și să lucreze în vederea creșterii consumului local de mere în stare proaspătă”, afirmă Iurie Fală.

Moldova Fruct estimează că în jur de jumătate din recolta de mere produsă în anul 2021 va fi livrată către companiile de procesare.

#prognoza #recolta #mere #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.