ANRE trage alarma! Motorina domină vânzările, iar stocurile acoperă doar 16 zile

La situația din 30 septembrie 2025, pe piața de comercializare cu amănuntul a benzinei și motorinei activau 79 de titulari de licență, care operau 562 de stații de alimentare. P segmentul gazului lichefiat, funcționau 71 de operatori, cu 487 de stații autorizate în nouă luni ale anului 2025, potrivit datelor ANRE.

În 9 luni ale anului, Republica Moldova a importat 737.583,7 tone de produse petroliere. Motorina a deținut cea mai mare pondere – 539.770,83 tone, urmată de benzină – 156.390,49 tone și gaz lichefiat – 41.422,39 tone.

Analiza structurii importurilor arată că România domină piața, fiind furnizorul a 99,2% din benzina importată și 79,5% din motorina livrată Republicii Moldova. Pentru motorină, au mai contribuit Turcia (9,9%), Bulgaria (5,1%), Emiratele Arabe Unite (3,4%), Azerbaidjan (1,0%), iar alte state au însumat 1,1%.

Gazul lichefiat a provenit în proporție de 70,7% din România, urmată de Egipt (11,5%), Kazahstan (5,8%), SUA (5,3%) și Algeria (4,7%).

Raportul ANRE, cel mai mic preț de import pentru benzină și motorină a fost atins în luna mai, iar pentru gazul lichefiat în iunie. Pe parcursul perioadei analizate, prețurile au fost influențate de cotațiile Platts și de evoluția cursului valutar.

Benzina a variat între 737,3 și 799,4 dolari SUA/tonă, motorina între 681,7 și 793,7 dolari SUA/tonă, iar gazul lichefiat între 564,0 și 731,2 dolari SUA/tonă. În septembrie, prețurile la benzină și motorină s-au menținut sub nivelul din ianuarie, în timp ce gazul lichefiat a rămas cu 19,4% mai ieftin decât la începutul anului.

Pe segmentul vânzărilor, motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant: 83,8% din vânzările angro și 55,2% din cele cu amănuntul. Față de primele nouă luni ale anului 2024, piața a înregistrat o creștere semnificativă: comerțul angro a urcat cu 56.710,7 tone (+9,6%), iar vânzările cu amănuntul cu 36,06 milioane litri. Benzina standard a crescut cu 9,9%, iar motorina standard cu 4,4%.

La 30 septembrie 2025, stocurile interne de produse petroliere acopereau consumul pentru 25 zile de benzină, 16 zile de motorină și 27 zile de gaz lichefiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #motorina #benzina #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.