Zeci de mii de plângeri la facturile de gaze: Ministerul Energiei cere corectarea urgentă a datelor greșite

Ministerul Energiei a organizat o ședință cu reprezentanții Moldovagaz, Chișinău-gaz, Energocom și ai operatorilor regionali de distribuție, în contextul unui număr foarte mare de sesizări privind facturile la gaze pentru lunile august, septembrie și octombrie 2025. Potrivit datelor prezentate, estimativ 20–30 de mii de consumatori au reclamat consumuri exagerate, facturare pe baza unor volume estimate și deficiențe la citirea contoarelor.

În cadrul discuțiilor, au fost solicitate explicații pentru trecerea bruscă, într-o singură lună, a unui număr mai mare de consumatori la regim de plată fixă — o creștere de aproximativ 33%. De asemenea, au fost semnalate dificultățile întâmpinate de cei care nu reușesc să transmită online indicii contoarelor și sunt obligați să se prezinte personal la ghișee.

Distribuitorilor li s-a cerut să respecte metodologiile și normele stabilite de ANRE și să transmită datele corecte pentru facturare. Totodată, ministerul a solicitat prezentarea situației actuale privind instalarea echipamentelor noi, evoluția rezolvării plângerilor și progresul integrării sistemelor informatice.

Energocom a anunțat că lucrează la îmbunătățirea softului de facturare, conform contractului în vigoare.

Până la sfârșitul săptămânii, operatorii trebuie să corecteze facturile contestate, astfel încât acestea să reflecte consumul real și eventualele plăți în avans. În termen de 10 zile, Chișinău-gaz și ceilalți distribuitori vor prezenta un raport privind instalarea sistemelor de citire la distanță, accesul la contoare și măsurile aplicate în cazurile în care accesul este refuzat, inclusiv relocarea contoarelor la limita de proprietate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#facturi mari #factura la gaz #date gresite #ministerul energiei #Energocom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.