Schimbare epocală la BNM! Președintele capătă rol-cheie în numirea conducerii. Mandate reduse și criterii fără milă

24 Nov. 2025, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2025, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Noua lege privind BNM rescrie arhitectura de putere a băncii centrale. Astfel, conducerea va fi numită după criterii mult mai dure, mandatele se scurtează, iar Președintele țării primește un rol-cheie în aprobarea sau blocarea revocărilor, potrivit unui proeict de lege.

Proiectul prevede schimbări majore la structura Consiliului de supraveghere: acesta va avea cinci membri externi (nesalariți ai BNM), în loc de patru, iar viceguvernatorul nu va mai face parte din Consiliu. De asemenea, sunt introduse proceduri extinse de consultare obligatorie a Consiliului de supraveghere pentru toate candidaturile la funcțiile de conducere – o noutate menită să crească transparența și profesionalismul selecțiilor.

Calificările necesare pentru membrii Consiliului de supraveghere sunt înăsprite: candidații trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în raportare financiară, audit, managementul riscului, securitate cibernetică sau domenii academice conexe, dintre care minimum cinci ani în poziții manageriale.

Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere (care nu fac parte din Comitetul executiv) se reduce de la 7 la 5 ani, pentru a evita suprapunerile între ciclurile instituționale. Membrii Comitetului executiv vor avea mandate de 7 ani.

Pentru prima dată, proiectul introduce proceduri clare și garantate pentru revocarea membrilor conducerii BNM. Orice persoană vizată are dreptul la audiere prealabilă, fiind informată în detaliu cu cinci zile înainte despre motivele revocării. Parlamentul poate propune revocarea, dar decizia finală aparține Președintelui Republicii Moldova, în termen de 30 de zile – ceea ce reprezintă un mecanism de tip „dublu veto”.

Actele de revocare pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, care va examina cauza în maximum trei luni.

Consiliul de supraveghere capătă noi atribuții, printre care adoptarea politicii de gestionare a riscurilor și a politicii de conformitate. De asemenea, acesta va emite avize privind adecvarea candidaților propuși la funcțiile de conducere ale BNM.

Deciziile importante, inclusiv cele privind salarizarea conducerii BNM sau aprobarea devizului de cheltuieli, vor fi adoptate cu majoritate simplă, nu cu o majoritate calificată ca în prezent.

Proiectul introduce și o regulă nouă: o ședință anuală a Consiliului va fi prezidată obligatoriu de un membru extern (care nu este parte din Comitetul executiv), dedicată exclusiv analizei raportului anual de supraveghere.

Proiectul modifică și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Se elimină opțiunea constituirii rezervelor prin „reținere de numerar”, iar penalitatea aplicată băncilor care nu respectă cerințele va fi recalculată la un nivel mai apropiat de practicile UE: dobânda penalizatoare va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight. Această prevedere va intra în vigoare la 16 martie 2025.

Un alt element important al proiectului îl reprezintă modificarea regimului rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Este eliminată opțiunea de a menține rezervele prin numerar în casierii, pentru a alinia legislația la practicile internaționale. În plus, penalitatea pentru neconformarea cu cerințele va fi reconfigurată: dobânda aplicată deficitului de rezerve va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight, o formulă considerată suficient de stimulativă fără a crea distorsiuni pe piața interbancară. Noile reguli privind rezervele obligatorii vor intra în vigoare la 16 martie 2025.

Proiectul este compatibil cu principiile UE privind independența băncilor centrale și că reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei. De asemenea, măsurile sunt agreate cu FMI și nu implică costuri bugetare.

14 Iun. 2026, 08:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:28 // Actual //  Ursu Victor

Statele europene se pregătesc pentru o diminuare semnificativă a contribuției militare a Statelor Unite în cadrul NATO în cazul unei crize sau al unui conflict pe continent, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile din interiorul alianței.

Potrivit informațiilor publicate, oficialii americani au prezentat în cadrul reuniunilor politice și militare ale NATO planuri care prevăd reducerea participării SUA la așa-numitul „NATO Force Model” – mecanismul care stabilește forțele, echipamentele și personalul ce pot fi mobilizate rapid pentru apărarea Europei.

Un oficial militar occidental de rang înalt a declarat că reducerea ar putea afecta în special capabilitățile pe care statele europene nu le pot înlocui cu ușurință.

Conform sursei citate, Statele Unite ar urma să reducă cu aproximativ 30% numărul bombardierelor strategice disponibile pentru apărarea Europei. În același timp, contribuția americană în domeniul dronelor de recunoaștere și atac ar putea fi redusă cu 75% până la 100%, iar prezența navală ar putea scădea cu aproximativ 50%.

Totodată, numărul avioanelor de luptă puse la dispoziția NATO de către Statele Unite ar urma să fie redus cu circa o treime, potrivit unor informații publicate și de The New York Times.

Sursele Bloomberg susțin că statele europene analizează deja impactul acestor schimbări asupra capacităților de apărare ale continentului și posibilitatea de a compensa eventualele retrageri prin creșterea investițiilor în propriile armate.

Informațiile apar într-un context în care mai multe state europene și-au majorat bugetele de apărare în ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor legate de securitatea regională.

Deocamdată, NATO și autoritățile americane nu au anunțat oficial modificări ale structurii de forțe a alianței, însă discuțiile privind redistribuirea resurselor militare americane au devenit tot mai intense în cadrul organizației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!