Anunț important pentru banii moldovenilor! Cu cât va crește impozitul pentru dobânzile din depozite

Noi avem o abordare foarte segmentară ceea la capitolul impozitare, dacă vrem să fim eficienți și vrem să dezvoltăm infrastructura și serviciile publice trebuie să țintim impozitarea tuturor surselor de venit, a declarat ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIve TV.

Ministrul susține că dobânda este o sursă de venit nou, munca salarială este o sursă de venit. Respectiv, se impozitează munca cu 12%, iar veniturile din capital doar cu 3%. „Atunci când oamenii au economii vor căuta alte instrumente de finanțare a afacerilor”.

„Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci cu 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fi uniformă. Nu poți ave aun stat cu servici bune dacă nimeni nu va plăti impozite”, a punctat Budinaschi.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,4 miliarde de lei, în descreștere cu 37,2 la sută față de luna octombrie 2021. În monedă națională depozitele au constituit 2,3 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 1,03 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #impozit #depozite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.