Anunțul momentului! Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor

Începând cu 1 aprilie, pensionarii din Republica Moldova vor beneficia de o creșterea pensiilor, conform unei decizii guvernamentale care prevede indexarea pensiilor cu 6% și ajustarea acestora la creșterea economică, reflectată în creșterea Produsului Intern Brut.

Conform noilor reglementări, pensia minimă va atinge suma de 2778 de lei, în timp ce pensia medie pentru limita de vârstă va crește de la 2067 la 3926 de lei, o majorare de 249 de lei. Aceste măsuri vor impacta pozitiv aproximativ 679 963 de beneficiari de pensii, dintre care 528 666 de persoane primesc pensii pentru limita de vârstă și 98 823 de persoane primesc pensii de dizabilitate.

Comparativ cu anul 2021, la începutul mandatului acestui Guvern, pensia medie pentru limita de vârstă a înregistrat o creștere substanțială, ajungând de la 2067 la 3926 de lei, o creștere de 90%, în timp ce pensia minimă a crescut de la 1143 la 2778 de lei, reprezentând o majorare de 143%. Această creștere semnificativă depășește considerabil inflația din aceeași perioadă.

Un alt aspect important este raportul dintre pensia minimă și minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru pensionari, care a crescut de la 66% în aprilie 2021 la 115% în semestrul I al anului 2023. În plus, în raport cu salariul mediu net, pensia minimă a crescut de la 16% la 25%, reflectând un nivel mai ridicat al protecției sociale pentru pensionari.

În eforturile de a sprijini categoriile vulnerabile ale populației, Guvernul a implementat un program în decembrie 2023, oferind o plată unică de 3000 de lei pentru 56 000 de pensionari născuți înainte de 1945, cu pensii sub 3000 de lei lunar. Aceste măsuri reflectă angajamentul continuu al autorităților de a îmbunătăți nivelul de trai al pensionarilor și de a asigura protecția socială adecvată pentru toți cetățenii în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.