Spînu spune cine l-a invitat și de ce a acceptat să revină la Infrastructură

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, care a revenit în funcția de pe care a deținut-o anterior în guvernul Gavrilița, a declarat că a revenit în fruntea ministerului la invitația premierului Dorin Reacean.

„Propunerea a venit de la domnul Recean. Or, am plecat din funcție din propria inițiativă. A fost decizia mea de a nu rămâne în noua garnitură a guvernului Recean”, a punctat Spînu.

Ministrul și-a justificat revenirea la minister prin faptul că este foarte mult de muncă. „Avem foarte multe lucruri de făcut. Sunt multe șantiere care trebuie realizate în termen. Am venit să facem drumuri, apeducte și terenuri pentru copii”.

Referindu-se la acuzațiile care i se aduc, că ar fi gestionat prost domeniul Infrastructurii, ministrul a precizat că: „aceste critici se bazează pe decartații mincinoase lansate de bandiți. Nu pot să comentez niște afirmații bazate pe informații false”.

Andrei Spânu a deținut portofoliul de la Infrastructură pe vremea guvernului Gavrilița. Or, după demisia fostului premier Gavrilița, acesta nu s-a mai regăsit în noua garnitură a Executivului lui Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #minister #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.