Spînu spune cine l-a invitat și de ce a acceptat să revină la Infrastructură

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, care a revenit în funcția de pe care a deținut-o anterior în guvernul Gavrilița, a declarat că a revenit în fruntea ministerului la invitația premierului Dorin Reacean.

„Propunerea a venit de la domnul Recean. Or, am plecat din funcție din propria inițiativă. A fost decizia mea de a nu rămâne în noua garnitură a guvernului Recean”, a punctat Spînu.

Ministrul și-a justificat revenirea la minister prin faptul că este foarte mult de muncă. „Avem foarte multe lucruri de făcut. Sunt multe șantiere care trebuie realizate în termen. Am venit să facem drumuri, apeducte și terenuri pentru copii”.

Referindu-se la acuzațiile care i se aduc, că ar fi gestionat prost domeniul Infrastructurii, ministrul a precizat că: „aceste critici se bazează pe decartații mincinoase lansate de bandiți. Nu pot să comentez niște afirmații bazate pe informații false”.

Andrei Spânu a deținut portofoliul de la Infrastructură pe vremea guvernului Gavrilița. Or, după demisia fostului premier Gavrilița, acesta nu s-a mai regăsit în noua garnitură a Executivului lui Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #minister #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.