Spînu spune cine l-a invitat și de ce a acceptat să revină la Infrastructură

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, care a revenit în funcția de pe care a deținut-o anterior în guvernul Gavrilița, a declarat că a revenit în fruntea ministerului la invitația premierului Dorin Reacean.

„Propunerea a venit de la domnul Recean. Or, am plecat din funcție din propria inițiativă. A fost decizia mea de a nu rămâne în noua garnitură a guvernului Recean”, a punctat Spînu.

Ministrul și-a justificat revenirea la minister prin faptul că este foarte mult de muncă. „Avem foarte multe lucruri de făcut. Sunt multe șantiere care trebuie realizate în termen. Am venit să facem drumuri, apeducte și terenuri pentru copii”.

Referindu-se la acuzațiile care i se aduc, că ar fi gestionat prost domeniul Infrastructurii, ministrul a precizat că: „aceste critici se bazează pe decartații mincinoase lansate de bandiți. Nu pot să comentez niște afirmații bazate pe informații false”.

Andrei Spânu a deținut portofoliul de la Infrastructură pe vremea guvernului Gavrilița. Or, după demisia fostului premier Gavrilița, acesta nu s-a mai regăsit în noua garnitură a Executivului lui Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #minister #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.