Apartamente la prețuri amețitoare! Locuințele s-au scumpit cu peste 60% în nici trei ani

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#imobil #scumpire #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea din 1 ianuarie 2028, o nouă instituție de supraveghere a finanțelor publice, care va verifica prognozele economice ale Guvernului, respectarea regulilor bugetare și sustenabilitatea cheltuielilor statului. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege cu privire la înființarea Consiliului Fiscal, o autoritate independentă cu 11 posturi, pentru care sunt estimate cheltuieli de 8,1 milioane de lei în primul an de activitate, arată documentul analizat de BANI.MD.

Potrivit notei de fundamentare, cea mai mare parte a banilor, respectiv 6,25 milioane de lei, va fi destinată remunerării personalului. Instituția va avea trei membri ai Consiliului Fiscal, cinci experți și trei angajați administrativi. Suma include și contribuțiile obligatorii de asigurări sociale, estimate la 24%.

Pentru cheltuielile administrative, inclusiv serviciile comunale, telecomunicațiile și mentenanța sistemelor informatice, sunt prevăzute 600.000 de lei. Alte 600.000 de lei vor fi cheltuite pentru procurarea echipamentelor IT și a mobilierului.

Totodată, proiectul prevede 300.000 de lei pentru cercetare și expertiză, 200.000 de lei pentru instruire și cooperare internațională și încă 150.000 de lei pentru publicarea rapoartelor, administrarea paginii web și comunicare publică.

Pentru perioada 2028–2029, Ministerul Finanțelor a prevăzut în estimările bugetare pe termen mediu aproximativ 8 milioane de lei anual pentru organizarea și întreținerea noii autorități.

Consiliul Fiscal va avea misiunea de a monitoriza independent politica bugetar-fiscală a statului și de a evalua prognozele macroeconomice și bugetare utilizate de Guvern la elaborarea bugetului anual și a planificării financiare pe termen mediu.

Instituția va analiza inclusiv riscurile legate de deficitul bugetar, respectarea regulilor fiscale și impactul unor politici publice asupra veniturilor și cheltuielilor statului.

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este că Guvernul va trebui să respecte recomandările Consiliului Fiscal sau să explice public de ce nu este de acord cu acestea. Potrivit documentului, Executivul va avea la dispoziție cel mult două luni de la publicarea avizelor pentru prezentarea explicațiilor privind eventualele divergențe.

Consiliul va avea obligația să emită anumite avize în termen de 14 zile de la primirea documentelor necesare. Totodată, va putea solicita informații de la autoritățile publice, care vor fi obligate să le furnizeze. Refuzurile sau întârzierile nejustificate vor putea fi făcute publice în rapoartele instituției.

Membrii Consiliului Fiscal vor fi desemnați de Parlament, pentru mandate de cinci ani, cu posibilitatea exercitării a cel mult două mandate consecutive. Un candidat va proveni dintre propunerile Băncii Naționale a Moldovei, altul dintre cele ale Academiei de Științe, iar al treilea va fi selectat prin concurs public.

Pentru ocuparea funcțiilor vor fi necesari cel puțin zece ani de experiență profesională în finanțe publice, macroeconomie sau gestiune bugetară. Membrii Consiliului nu vor putea face parte din partide politice și nu vor putea deține simultan mandate de deputat sau funcții în Guvern.

Ministerul Finanțelor explică necesitatea creării instituției prin angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În prezent, țara nu dispune de un Consiliu Fiscal sau de o altă instituție fiscală independentă, deși o asemenea structură este prevăzută de cerințele europene privind supravegherea politicilor bugetare.

Documentul arată că discuțiile privind instituirea unui Consiliu Fiscal au început încă în anul 2017, dar proiectul a fost reluat odată cu avansarea procesului de integrare europeană.

Autorii au analizat și varianta unei instituții mai mici, conduse de un singur președinte și cu un aparat administrativ redus, care ar fi costat aproximativ 5 milioane de lei anual. Această soluție a fost însă respinsă, Ministerul Finanțelor argumentând că resursele limitate ar putea afecta capacitatea instituției de a realiza analize economice independente complexe.

Proiectul de lege prevede intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2028, până atunci urmând să fie organizate procedurile de selectare a membrilor, recrutarea personalului și asigurarea sediului și resurselor necesare.