Optimismul Guvernului, spulberat de cifre? FMI vede o economie care crește cu pași de melc

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă Republicii Moldova să reducă deficitul bugetar, să îmbunătățească administrarea fiscală și să acorde o atenție sporită datoriei publice, în condițiile în care perspectivele de creștere economică rămân modeste. Experții instituției estimează că economia moldovenească va avansa cu doar 1,7% în 2026 și cu 2% în 2027, potrivit concluziilor misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie.

La întrevederea cu premierul Vasile Tofan, reprezentanții FMI au prezentat o prognoză economică ușor îmbunătățită pentru anul curent. Estimarea privind creșterea Produsului Intern Brut a fost majorată de la 1,5% la 1,7%, în principal datorită rezultatelor din agricultură, care au depășit așteptările inițiale.

Revizuirea reprezintă o îmbunătățire de numai 0,2 puncte procentuale, ceea ce indică faptul că economia Republicii Moldova continuă să avanseze într-un ritm lent, în pofida evoluțiilor favorabile din sectorul agricol. Pentru anul viitor, FMI anticipează o accelerare modestă, până la 2%.

Un alt subiect sensibil a fost inflația, pe fondul crizei energetice și al prețurilor ridicate la resursele energetice. Premierul Vasile Tofan și reprezentanții FMI au analizat riscurile care ar putea influența evoluția prețurilor în perioada următoare. Comunicatul Guvernului nu precizează însă o nouă prognoză numerică privind inflația.

Discuțiile au vizat și reforma sistemului de salarizare din sectorul public, una dintre prioritățile autorităților în procesul de pregătire a bugetului pentru 2027. Ministerul Finanțelor și FMI au convenit să continue cooperarea tehnică în domeniul administrării fiscale, gestionării datoriei publice, reformei salariale și evaluării investițiilor.

Prognozele prezentate în octombrie indică o înrăutățire a perspectivelor economice față de estimările FMI de la începutul anului. În februarie 2026, instituția anticipa o creștere economică de 2,3% pentru anul curent. Ulterior, în luna mai, estimarea a fost redusă la 1,5%, înainte de a fi revizuită în octombrie la 1,7%.

În cadrul discuțiilor, premierul Vasile Tofan a reiterat angajamentul Executivului de a menține stabilitatea macroeconomică și de a continua reformele economice. O nouă misiune a FMI urmează să ajungă în Republica Moldova la începutul anului 2027.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.