Apocalipsa imobiliară în Chișinău! Prețurile au explodat cu peste 60% în doi ani, iar tranzacțiile au scăzut cu 65%

10 Iul. 2025, 15:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2025, 15:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața imobiliară din capitală continuă declinul și amrchează al doilea trimestru consecutiv de scădere accentuată a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare, arată analiza expertului imobiliar Victor Cernomorcenco de la Acces Imobil. Potrivit datelor oficiale ale Agenției Servicii Publice (Cadastru), în trimestrul II al anului 2025 au fost înregistrate doar 1.176 de apartamente vândute în Chișinău și suburbii – cu 65% mai puțin față de aceeași perioadă din 2024.

Declinul este atribuit în principal creșterii accelerate a prețurilor locuințelor, dar și noilor reglementări privind justificarea provenienței fondurilor și obligativitatea plății prin transfer bancar. „Mulți cumpărători pur și simplu nu-și mai permit o locuință în condițiile actuale. Prețurile au depășit nu doar pragul psihologic, ci și veniturile reale ale populației”, afirmă Cernomorcenco.

În primele 6 luni ale anului curent, au fost vândute 4.060 de apartamente în Chișinău – o scădere de 45% față de aceeași perioadă din 2024. Conform Indicelui Imobiliar Acces Imobil, în mai puțin de doi ani, prețul mediu al apartamentelor a crescut cu peste 60%: de la 1.070 euro/m² în 2023, la 1.720 euro/m² în primul semestru din 2025.

Dacă în 2024 programul „Prima Casă Plus” a reușit temporar să stimuleze cererea, în 2025 efectul a fost anulat de scumpiri continue. „Piața este într-un proces de corecție. Doar cei mai motivați cumpărători au rămas activi. În rest, se observă o stagnare generalizată”, concluzionează expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.