Apple va crește prețul mediu al unui iPhone de două ori în următoarele luni

Cererea pentru noul iPhone 14, prezentat la începutul acestei luni, este deja suficient de robustă pentru a estima că „prețul mediu de vânzare” la nivel mondial va crește la un nivel record de 892 de dolari în septembrie și la 944 de dolari în decembrie, potrivit furnizorului de date Counterpoint Research, care își bazează proiecțiile pe cererea consumatorilor, pe informații de piață și pe discuțiile cu furnizorii, scrie Financial Times.

Recordul actual este de 873 de dolari, atins în trimestrul al patrulea al anului trecut. Prețul mediu de vânzare al iPhone-urilor este un indicator cheie al Apple pentru Wall Street, întrucât vânzările de smartphone-uri reprezintă încă aproximativ 50% din veniturile grupului. Traiectoria ascendentă a acestor prețuri – de la doar 690 de dolari la sfârșitul anului 2015 – este cu atât mai semnificativă cu cât Apple a ales să nu majoreze prețurile dispozitivelor sale la începutul acestei luni, cu ocazia lansării anuale a produselor sale emblematice, o decizie pe care unii analiști au numit-o cea mai mare surpriză a evenimentului.

Tendința este determinată de popularitatea modelelor iPhone 14 Pro și Pro Max. Atunci când grupul de cercetare Evercore ISI a intervievat aproximativ 4.000 de consumatori în această lună, a constatat că 56% dintre cei care probabil vor cumpăra un iPhone plănuiau să cumpere un model Pro, față de 41% anul trecut. Acesta a anticipat că ASP-ul din următorul an se va situa în jurul valorii de 940 de dolari, cu aproximativ 10 procente mai mult decât în ciclul iPhone 13.

„Ne creștem estimările privind veniturile din iPhone pentru următoarele patru trimestre, pe fondul unor ASP mai mari decât cele așteptate”, a declarat pentru clienți Amit Daryanani, analist la Evercore.

Cifrele sugerează că Apple se află într-o poziție mult mai bună astăzi decât în ianuarie 2019, când a fost nevoită să emită primul avertisment privind veniturile din ultimii 16 ani din cauza slăbiciunii vânzărilor de iPhone în China.

De atunci, a preluat o cotă de piață mai mare în China datorită lansării iPhone-urilor compatibile cu 5G în 2020 și a căderii Huawei, care a fost împiedicată să vândă telefoane 5G în urma sancțiunilor impuse de SUA.

Între sfârșitul anului 2020 și sfârșitul anului 2021, cota de piață a Apple în China a crescut de la 15,9% la 23%, potrivit Counterpoint.

La nivel global, piața premium a telefoanelor care costă peste 400 de dolari a depășit vânzările generale timp de nouă trimestre consecutive, Apple obținând o cotă de piață de 57% în ultimul trimestru, arată datele Counterpoint.

Segmentul ultra-premium – telefoane cu prețuri de peste 1.000 de dolari – aproape s-a dublat în ultimul trimestru față de anul trecut, Apple acaparând 78% din piață.

#scumpire #pret #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.