Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova lansează proiectul „AIR Antreprenorial”

Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) susține mediul academic din țara noastră. În acest context a fost lansat proiectul „AIR Antreprenorial” dedicat studenților.

Prin intermediul „AIR Antreprenorial”, studenții din Republica Moldova vor avea acces la o serie de webinarii și workshopuri. Proiectul include trei module :

Istorii de succes;
Dezvoltare și mentorat;
Finanțare pentru tineri.

Anunțul a fost făcut ieri, 21 septembrie 2022, de către președintele executiv al AIR, Dan Nuțiu, în cadrul evenimentului de deschidere a primei ediții a Expoziției Internaționale de Creativitate și Inovație – EXCELLENT IDEA 2022, organizată de Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) în comun cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova și Academia de Științe a Moldovei.

„Trebuie să recunosc că mediul de afaceri, fără inovare și cercetare, nu ar fi existat. Vă mulțumesc, în numele mediului de afaceri, tuturor celor care aduceți un aport prețios și vă dedicați acestui nobil scop”, a declarat Dan Nuțiu.

Proiectul „AIR Antreprenorial” vine să inspire studenții în găsirea vocației, dezvoltarea aptitudinilor și mindset-ului necesare unui antreprenor de succes. Printre obiectivele acestuia se numără identificarea oportunităților de finanțare și de promovare a inițiativelor tinerilor din Republica Moldova, crearea unui HUB Antreprenorial Studențesc, precum și crearea unei Arene a Ideilor, în cadrul căreia studenții și elevii vor propune idei inovative pentru antreprenori și investitori, iar cele mai bune vor fi premiate și preluate spre realizare.

De asemenea, universitățile organizatoare vor avea posibilitatea să apeleze la membrii Asociației, care dispun de laboratoare moderne și dotate, unde studenții ar putea pune în practică cunoștințele, abilitățile și competențele.

„Vă invităm cu drag să apelați la noi și vom primi studenții dumneavoastră să vină alături de colegii care deja lucrează în domeniul cercetării, de a-i ajuta la dezvoltarea capacităților. Moldova nu are doar viitor, are și prezent, iar dumneavoastră sunteți cei care reprezentați prezentul și construiți viitorul”, a conchis președintele executiv al AIR, Dan Nuțiu.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#AIR #antreprenoriat #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.