Din 1 octombrie moldovenii cu cetățenie română pot intra în Marea Britanie doar cu paşaport

Moldovenii cu cetățenie română vor putea intra în Marea Britanie din 1 octombrie doar cu paşaport, după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe (MAE), scrie Ziarul FinanciarZiarul Financiar.

„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că începând cu data de 1 octombrie 2021, cetăţenii europeni nerezidenţi (care nu sunt protejaţi de Programul de Înregistrare a Cetăţenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord exclusiv în baza paşaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar). Astfel, începând cu această dată, cetăţenii români nerezidenţi nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărţii de identitate”, se arată într-un comunicat al MAE.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni, inclusiv cetăţenilor români, nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul britanic.
Cetăţenii europeni care intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme) vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and Immigration – UKVI – creat pentru înscrierea în EUSS.
MAE reaminteşte că din 1 ianuarie 2021 cetăţenii români nerezidenţi pot călători sau tranzita prin Regatul Unit în scop turistic/vizită, pentru şederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare.

Totodată, cetăţenii români nerezidenţi care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de şase luni (pentru activităţi de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autorităţile britanice.

Conform MAE, la momentul intrării pe teritoriul Regatului Unit, autorităţile britanice de frontieră pot solicita prezentarea unor documente justificative suplimentare care să ateste veridicitatea scopului declarat al deplasării.

#calatorie #Marea Britanie #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Bani.md

Toate știrile

AN „COPYRIGHT” și ANPFI contestă tranzacția de împăcare dintre AO MORA, AGEPI și Ministerul Justiției