Au fost concediați în ajun de Crăciun. Şeful companiei de creditare Better.com a dat afară 900 de oameni prin Zoom

Şeful companiei de creditare Better.com, Vishal Garg, a informat brusc mai mult de 900 de angajaţi că rămân fără locuri de muncă chiar înainte de Crăciun.

„Dacă vă aflaţi aici, faceți parte din grupul ghinionist care e destituit”, a spus Garg, citează CNN. „Angajamentul vostru va fi încheiat cu începere imediată”.

Angajații concediați vor fi primi câte un e-mail din partea departamentului de Resurse Umane care va oferi detalii despre beneficii şi compensaţii.

„Să fii nevoit să faci concedieri este dureros, mai ales în această perioadă a anului”, a spus Kevin Ryan, CFO, într-un comunicat.

Printre motivele menționate de Garg referitor la concediere au fost: eficienţă pe piaţă, realizările şi productivitatea.

Fortune a scris ulterior că Garg i-a acuzat pe angajaţi că au furat de la colegi şi clienţi, că au fost neproductivi şi au lucrat doar câte două ore pe zi.

„Este a doua oară în cariera mea când fac asta şi nu vreau să fac asta. Ultima dată când am făcut-o, am plâns”, a spus Garg în scurta videoconferinţă.

Compania, susţinută de Softbank, a anunţat în luna mai că devine publică prin SPAC şi săptămâna trecută a primit 750 de milioane de dolari bani gheaţă ca parte a înţelegerii. Compania se pregăteşte să aibă mai mult de 1 miliard de dolari în bilanţul contabil.

Anterior, Garg a fost implicat într-o controversă, potrivit unui e-mail obţinut de Forbes.

„Sunteţi al naibii de înceţi. Sunteţi nişte delfini tâmpiţi… Opriţi, opriţi asta acum. Mă faceţi de râs”, le-a scris el angajaţilor.

În august, Daily Beast a scris că unul dintre angajaţii loiali lui Garg a primit cadouri importante, precum acţiuni în valoare de milioane de dolari. Acea persoană a fost apoi plasată în concediu administrativ pentru intimidare.

#better.com #craciun #concediat #ZOOM #angajati #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.