Vești bune pentru cei care lucrează în livrări prin aplicații: Ce plănuiește UE în privința lor

Până la 4,1 milioane de persoane care lucrează pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare ar putea fi reclasificate ca angajaţi potrivit unui plan avut în vedere de Comisia Europeană destinat îmbunătăţirii drepturilor angajaţilor din sectorul economiei informale.

Potrivit unui proiect legislativ consultat de Bloomberg News, UE estimează că aceste propuneri ar putea majora costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare cu până la 4,5 miliarde de euro pe an. În schimb, este posibil ca milioane de persoane care lucrează pentru companii precum Uber Technologies Inc., Deliveroo PLC şi Bolt Technology OU să aibă acces la protecţie legală şi salariu minim pe economie. Alţi 3,8 milioane de muncitori ar primi confirmarea că sunt liber profesionişti, scrie Agerpres.

Platformele digitale se vor opune propunerii Executivului comunitar, care în opinia lor va conduce la pierderi mari de locuri de muncă. La începutul acestui an justiţia spaniolă a decis că angajaţii platformelor de livrări trebuie consideraţi drept curieri, ceea ce a determinat Deliveroo să se retragă din Spania şi o altă aplicaţie de livrare de mâncare să îşi reducă operaţiunile din Spania.

În analiza de risc care însoţeşte propunerea, Comisia Europeană susţine că nu este posibil să calculeze posibilele pierderi de locuri de muncă precum şi că modificare regulilor ar putea să afecteze în mod negativ flexibilitatea muncitorilor. În plus, este posibil ca noile reguli să crească costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare, în condiţiile în care Executivul comunitar apreciază că este posibil ca o parte din costurile majorate ale platformelor să fie suportate de consumatori.

Cu toate acestea, Comisia Europeană susţine că aceste propuneri au fost considerate drept cea mai eficientă variantă pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale angajaţilor şi ai ajuta să aibă acces la sistemele de protecţie socială. De asemenea, statele membre ar putea strânge anual aproximativ patru miliarde de euro de pe urma majorării taxelor şi contribuţiilor sociale.

Conform propunerilor Bruxelles-ului, care ar urma să fie date publicităţii săptămâna viitoare, orice muncitor al cărui loc de muncă este controlat de o platformă digitală poate să se bazeze pe faptul că este un angajat, indiferent cum este descris în contractul său de muncă. Platformele digitale vor avea obligaţia legală de a dovedi că acel muncitor nu este un angajat.

Înainte de a deveni lege, propunerea Comisiei va avea nevoie să obţină sprijinul statelor membre UE şi al Parlamentului European.

#livrari #modificari #aplicații #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns joi la un acord politic privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după mai multe săptămâni de negocieri. Noile măsuri vizează sectorul financiar, exporturile de petrol, criptomonedele și navele folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile occidentale.

Una dintre principalele decizii este menținerea, pentru încă 12 luni, a plafonului de 44 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc exportat. Potrivit Comisiei Europene, măsura are scopul de a limita veniturile Kremlinului din vânzările de petrol și de a reduce finanțarea războiului din Ucraina.

Pachetul include și sancțiuni împotriva a încă 32 de bănci rusești, precum și restricții pentru companii din domeniul criptomonedelor și platforme implicate în comerțul cu petrol.

În premieră, Uniunea Europeană introduce măsuri împotriva navelor care sprijină „flota din umbră” a Rusiei – petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile internaționale prin schimbarea pavilionului sau a proprietarilor.

Totodată, sunt impuse noi restricții comerciale menite să limiteze accesul industriei militare ruse la produse și tehnologii esențiale.

Pachetul final a fost însă modificat față de propunerea inițială a Comisiei Europene, după obiecțiile formulate de Grecia privind transportul gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia. În urma unui compromis, companiile europene vor putea continua, prin derogare, să transporte GNL rusesc către țări din afara Uniunii Europene în baza unor contracte eligibile, derogarea urmând să fie reexaminată anual.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat acordul și a subliniat că noile sancțiuni întăresc presiunea economică asupra Rusiei.

„Adăugăm încă 32 de bănci rusești pe lista noastră de interzicere a tranzacțiilor. De asemenea, firme de criptomonede și platforme de tranzacții petroliere. Înghețăm ajustarea plafonului prețului petrolului pentru un an, astfel încât mașina de război a Rusiei să nu profite de șocurile pieței. Pentru prima dată, vizăm navele care asistă flota din umbră a Rusiei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Lucrările tehnice asupra pachetului urmează să fie finalizate, iar adoptarea formală a sancțiunilor va avea loc prin procedură scrisă.

#pachet de sancțiuni #sanctiuni impotriva Rusiei #bănci #UE #Rusia