Vești bune pentru cei care lucrează în livrări prin aplicații: Ce plănuiește UE în privința lor

Până la 4,1 milioane de persoane care lucrează pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare ar putea fi reclasificate ca angajaţi potrivit unui plan avut în vedere de Comisia Europeană destinat îmbunătăţirii drepturilor angajaţilor din sectorul economiei informale.

Potrivit unui proiect legislativ consultat de Bloomberg News, UE estimează că aceste propuneri ar putea majora costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare cu până la 4,5 miliarde de euro pe an. În schimb, este posibil ca milioane de persoane care lucrează pentru companii precum Uber Technologies Inc., Deliveroo PLC şi Bolt Technology OU să aibă acces la protecţie legală şi salariu minim pe economie. Alţi 3,8 milioane de muncitori ar primi confirmarea că sunt liber profesionişti, scrie Agerpres.

Platformele digitale se vor opune propunerii Executivului comunitar, care în opinia lor va conduce la pierderi mari de locuri de muncă. La începutul acestui an justiţia spaniolă a decis că angajaţii platformelor de livrări trebuie consideraţi drept curieri, ceea ce a determinat Deliveroo să se retragă din Spania şi o altă aplicaţie de livrare de mâncare să îşi reducă operaţiunile din Spania.

În analiza de risc care însoţeşte propunerea, Comisia Europeană susţine că nu este posibil să calculeze posibilele pierderi de locuri de muncă precum şi că modificare regulilor ar putea să afecteze în mod negativ flexibilitatea muncitorilor. În plus, este posibil ca noile reguli să crească costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare, în condiţiile în care Executivul comunitar apreciază că este posibil ca o parte din costurile majorate ale platformelor să fie suportate de consumatori.

Cu toate acestea, Comisia Europeană susţine că aceste propuneri au fost considerate drept cea mai eficientă variantă pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale angajaţilor şi ai ajuta să aibă acces la sistemele de protecţie socială. De asemenea, statele membre ar putea strânge anual aproximativ patru miliarde de euro de pe urma majorării taxelor şi contribuţiilor sociale.

Conform propunerilor Bruxelles-ului, care ar urma să fie date publicităţii săptămâna viitoare, orice muncitor al cărui loc de muncă este controlat de o platformă digitală poate să se bazeze pe faptul că este un angajat, indiferent cum este descris în contractul său de muncă. Platformele digitale vor avea obligaţia legală de a dovedi că acel muncitor nu este un angajat.

Înainte de a deveni lege, propunerea Comisiei va avea nevoie să obţină sprijinul statelor membre UE şi al Parlamentului European.

#livrari #modificari #aplicații #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.